Nippon Life Insurance Company of America dă în judecată OpenAI, producătorul ChatGPT, pentru asistență juridică considerată ilegală, declanșând un precedent cu potențial de a remodela modul în care inteligența artificială generativă este percepută din punct de vedere legal. O plângere depusă în data de 4 martie 2026, la o instanță din Illinois, ridică întrebări importante despre responsabilitatea legală în contextul utilizării sistemelor de inteligență artificială. Cazul ar putea defini limitele activităților permise pentru aceste tehnologii.
ChatGPT și acuzațiile de consiliere juridică ilegală
Nippon acuză ChatGPT că a oferit asistență juridică personalizată uneia dintre asiguratele sale, ceea ce ar fi condus la încălcarea unui acord tranzacțional și la inițierea unor acțiuni în justiție nefondate. Societatea de asigurări solicită despăgubiri pentru cheltuielile de judecată suportate ca urmare a acestor acțiuni. Plângerea invocă trei motive principale: interferența delictuală cu un contract, abuzul de procedură și exercitarea ilegală a profesiei de avocat.
Problema centrală a procesului este calificarea activității ChatGPT. Reclamanta susține că sistemul nu s-a limitat la furnizarea de informații, ci a oferit consultanță juridică personalizată, inclusiv redactarea de documente și strategii procedurale. Această distincție este vitală din punct de vedere legal, deoarece tranziția de la un instrument de acces la informații la un furnizor de servicii juridice implică responsabilități și obligații specifice.
Impactul inteligenței artificiale asupra profesiei de avocat
Procesul evidențiază transformarea profundă pe care inteligența artificială generativă o produce în practica juridică. Instrumente precum motoarele de căutare automatizate și asistenții de redactare sunt deja integrate în activitatea cotidiană a avocaților. Această evoluție ridică întrebări cruciale despre limitele răspunderii profesionale. Avocatul, tradițional garant al competenței, se confruntă cu un nou actor tehnic, inteligența artificială, care poate genera sfaturi eronate.
Folosirea inteligenței artificiale amplifică, de asemenea, probleme legate de confidențialitatea datelor personale ale clienților și creează posibile conflicte de legi între avocat și dezvoltatorul de inteligență artificială. În acest context, inteligența artificială nu reprezintă doar un factor de risc, ci contribuie la definirea unui nou standard profesional: cel al avocatului „augmentat”, care combină expertiza juridică cu utilizarea responsabilă a tehnologiei.
Jurisprudența, un instrument cheie în definirea viitorului inteligenței artificiale
Cazul Nippon este revelator pentru rolul jurisprudenței în dezvoltarea dreptului inteligenței artificiale. În condițiile în care reglementările specifice sunt încă în curs de elaborare, deciziile instanțelor joacă un rol crucial în stabilirea limitelor și responsabilităților legate de utilizarea acestor tehnologii. Decizia în acest caz ar putea stabili un precedent important pentru modul în care instanțele vor aborda litigiile viitoare care implică sisteme de inteligență artificială generativă.
Profesorul universitar Mircea Duțu, Director emerit al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, subliniază importanța jurisprudenței în adaptarea dreptului la evoluțiile tehnologice rapide. El menționează că, în contextul în care legea este adesea depășită de practica socială, instanțele judecătorești trebuie să își asume un rol activ în interpretarea și aplicarea dreptului. În prezent, în timp ce inteligența artificială nu poate exercita pe deplin profesia de avocat, ea transformă profund domeniul juridic, accentuând necesitatea unei abordări atente și responsabile a acestor tehnologii.
