Economie

Chisăliță: Vinovații energiei, nu soarele și vântul

Chisăliță: Vinovații energiei, nu soarele și vântul

Conform Digi24: Guvernul, principalul vinovat pentru problemele energetice

Problemele curente din sistemul energetic național nu au la origine dezvoltarea sectorului regenerabil, ci modul defectuos în care statul român a gestionat tranziția energetică în ultimele decenii. Aceasta este concluzia unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, care identifică principalii responsabili pentru vulnerabilitățile actuale.

Analiza responsabilităților în criza energetică

Potrivit expertului, Guvernul este cel mai frecvent menționat actor în episoadele care au dus la situația actuală, apărând în 16 dintre cazurile analizate. Urmează Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), cu 11 mențiuni, Ministerul Energiei, cu 10, și Parlamentul, cu nouă. Această distribuție a responsabilității subliniază o lipsă de viziune strategică și de coordonare la nivel înalt în abordarea sectorului energetic.

Chisăliță argumentează că România a alocat resurse financiare semnificative pentru dezvoltarea capacităților de producție de energie, în special din surse regenerabile, dar nu a reușit să țină pasul cu dezvoltarea infrastructurii necesare. Rețelele de transport și distribuție, sistemele de stocare a energiei și sursele de producție convenționale, capabile să asigure continuitatea furnizării în perioadele cu producție scăzută din surse regenerabile, au fost neglijate.

Această discrepanță între dezvoltarea capacităților de producție și cea a infrastructurii suport a creat un dezechilibru structural în sistemul energetic. Energia regenerabilă, prin natura sa intermitentă, necesită un sistem robust de stocare și flexibilitate în producție pentru a compensa fluctuațiile.

Lipsa investițiilor adecvate în aceste domenii a lăsat sistemul energetic românesc vulnerabil la șocurile externe și la fluctuațiile cererii și ofertei. De asemenea, a generat dependența de importuri în momentele critice, punând în pericol securitatea energetică a țării.

Expertul atrage atenția asupra faptului că, în timp ce accentul a fost pus pe creșterea cotelor de energie regenerabilă, aspectele esențiale pentru integrarea acesteia într-un sistem stabil au fost subfinanțate sau chiar ignorate. Aceasta include modernizarea rețelelor electrice pentru a gestiona fluxurile bidirecționale și capacitățile de stocare la scară largă.

Investiții insuficiente în infrastructură și stocare

Analiza detaliază cum deciziile politice și reglementările emise de autorități au favorizat anumite tipuri de investiții în detrimentul altora, contribuind la slăbiciunea structurală a sistemului energetic. Această abordare pe termen scurt, concentrată pe atingerea unor ținte legate de ponderea energiilor verzi, fără o strategie coerentă de dezvoltare a infrastructurii complementare, a condus la situația actuală.

Lipsa investițiilor în tehnologii de stocare a energiei, precum bateriile la scară industrială sau sistemele de pompaj-acumulare, limitează capacitatea sistemului de a absorbi surplusul de energie regenerabilă în perioadele de producție maximă și de a elibera această energie atunci când producția este redusă. Aceasta duce la risipă de energie ieftină și la necesitatea utilizării unor surse de producție mai scumpe și mai poluante pentru a acoperi deficitul.

De asemenea, rețelele de transport și distribuție necesită modernizări substanțiale pentru a putea face față noilor provocări, cum ar fi integrarea unui număr mare de prosumatori și gestionarea volatilității producției din surse regenerabile. Investițiile în astfel de infrastructuri sunt esențiale pentru asigurarea stabilității și fiabilității sistemului energetic.

Sursa: Digi24