Piesa „Choke Me”, reprezentând România la Eurovision 2026, a stârnit controverse și reacții negative după ce a fost criticată pentru mesajul pe care îl transmite, acuzată fiind că glorifică strangularea sexuală — o practică periculoasă, cu potențial fatal, care a fost asociată cu leziuni cerebrale și chiar decesul victimelor. În ciuda intenției artistice, piesa a devenit rapid subiectul unor dezbateri aprinse atât în spațiul public, cât și în cercurile speciale ale specialiștilor în sănătate și drepturi ale femeilor.
Reacția activiștilor și experților
Activistele împotriva violenței sexuale au intervenit prompt după apariția piesei, criticând dur conținutul și mesajul repetitiv al versurilor. În special, expresia „choke me” (strangulează-mă), replicată de aproape 30 de ori pe parcursul celor trei minute ale piesei, a fost catalogată drept o promovație a unei practici extrem de riscante. În contextul lor, versurile precum „E greu să respir”, „Vreau să mă sufoci” și „Fă-mi plămânii să explodeze” accentuează pericolul pe care aceste lor pot deveni un model pentru tinerii ascultători.
Clare McGlynn, profesor de drept la Universitatea Durham, a declarat pentru ziarul britanic „The Guardian” că mesajul repetat al piesei „sufocă-mă” reflectă o indiferență alarmantă față de sănătatea și bunăstarea tinerelor femei. „Se joacă cu viața lor, iar promovarea acestei practici — chiar dacă artistică — normalizează o metodă periculoasă, iar dovezile medicale arată că strangularea repetată poate cauza leziuni cerebrale permanente”, a explicat ea.
Experții atrag atenția asupra riscurilor implicate de această practică. Cercetările recente indică faptul că peste jumătate dintre persoanele sub 35 de ani au experimentat strangularea, iar aproape o treime cred în mod eronat că există modalități sigure de a o practica. Studiile au asociat această activitate cu modificări cerebrale permanente, anxietate și simptome de depresie, întărind ideea că promovarea ei în media și pe scenele internaționale este o problemă de sănătate publică.
La nivel oficial și în mediul online
Reacția publicului a fost la fel de critică, mulți fani ai Eurovisionului solicitând descalificarea piesei sau cel puțin modificarea versurilor acesteia. O parte dintre cei implicați în organizare au preferat să nu facă declarații oficiale, însă comparațiile cu precedentele cazuri de controverse legate de conținutul pieselor și cu reacțiile internaționale sunt evidente.
În cazul piesei malteze din trecut, care a fost respinsă de EBU din cauza unui joc de cuvinte vulgare, s-a demonstrat că autoritățile europene iau în serios asemenea semnale. În acest sens, BBC a declarat că nu a depus plângeri împotriva piesei românești din acest an, însă decizia de a păstra videoclipul și piesa pe platformele oficiale indică o toleranță aparentă față de mesajele controversial.
Coroborat cu aceste reacții, opinia unor specialiști în psihologie și drept sugerează că promotorii concursului au o responsabilitate în a evita promovarea unor conținuturi potențial dăunătoare, mai ales având în vedere că publicul țintă este foarte tânăr. „Este evident că aceste practici sunt folosite pentru a crea controverse, însă consecințele pot fi extrem de grave”, spune un psiholog specializat în sănătate mentală.
Ce spun cei implicați în turneul Eurovision
De partea sa, Alexandra Căpitănescu, compozitoarea piesei, susține că mesajul are o conotație simbolică, făcând referire la o stare copleșitoare de emoție și de destrămare a barierei interioare. Ea a dat asigurări că piesa nu promovează practicile periculoase, ci exprimă o stare de sufocare cauzată de sentimente intense.
Pe de altă parte, un expert norvegian în domeniul sănătății mentale, specializat în studiul pornografiei și al culturii sexuale, a spus că piesa utilizează o metodă discutabilă pentru a provoca reacții și controverse, alegând un subiect sensibil, acum foarte normalizat în cultura pornografică. „Ei știu exact ce fac și folosesc acest subiect pentru a genera valuri, însă riscurile pentru cei vulnerabili sunt reale și grave”, a comentat el.
Măsurile luate de organizatorii Eurovision în privința conținutului sunt destul de stricte în trecut, fiind deja recunoscute pentru eliminarea cuvintelor vulgare, precum „shit” sau „pussy”. Cu toate acestea, cazul piesei românești a atras atenția cu privire la modul în care concurenții și organizatorii gestionează mesajele artistice, mai ales când acestea ating limitele sensibilității și sănătății publice.
Se anunță un sezon dificil pentru Eurovision, în contextul în care atât problemele legate de conținut, cât și cele legate de integritate și corectitudine în votare devin teme centrale. În timp ce Austria, reprezentată de câștigătorul anul trecut, se pregătește pentru finala de la Viena, discuțiile despre responsabilitatea artei și limitele libertății de exprimare continuă să fie părți esențiale ale dezbaterii europene.
