Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat recent intenția de a realiza un control personal asupra administrației Societății de Transport București (STB), în condițiile în care compania se confruntă cu o dublă dificultate: o datorie colosală de 1,6 miliarde de lei și un cost anual aproape identic cu bugetul mai multor orașe de mărime medie din țară. La nivelul capitaliști, această situație a stârnit numeroase discuții și critici despre managementul defectuos și ineficiența structurii administrative a STB.
Auditul personal ca răspuns la respingerea controlului extern
Deși proiectul de a realiza un audit extern, cerut de primar, a fost respins de Consiliul General al Municipiului București, în cadrul ședinței din 29 ianuarie, Ciprian Ciucu a decis să nu renunțe și să își asume la nivel personal această misiune. „Pentru că PSD/Piedone/AUR au respins auditul pe care l-am cerut, compensez prin a lucra eu personal pe datele lor, a explicat edilul, adăugând că experiența sa în evaluări și analiză îi permite să gestioneze aceste informații chiar și în lipsa unui raport oficial.
Primarul a subliniat că duce această acțiune deoarece consideră că transparența e esențială pentru o restructurare eficientă. „Voi analiza în continuare datele pe care le primesc și voi veni în fața cetățenilor cu soluții concrete”, a promis el, explicând că planurile de restructurare și reechilibrare bugetară sunt în curs de elaborare și vor fi anunțate în zilele următoare.
Aceasta vine într-un context dificil, în care și proiectele de majorare a tarifelor la biletele și abonamentele STB au fost respinse, demonstrând opoziție din partea unei părți a consiliului, în timp ce primarul încearcă să găsească soluții alternative pentru a gestiona criza financiară a companiei.
Clasa managerială supraevaluată și cheltuieli de buzunar în creștere
Primarul a atras atenția asupra structurii administrative a societății, unde numărul de angajați depășește frecvent standardele de eficiență. „STB are aproximativ 250 de economiști și circa 200 de directori și șefi,” a precizat el, comparând această situație cu numărul de angajați ai Administrației Prezidențiale. În plus, el a evidențiat că datoria curentă a societății aproape că egalizează bugetul municipal al orașului Brașov, de 1,7 miliarde de lei, buget destinat pentru școli, spitale, investiții și alte servicii publice.
În aceste condiții, un aspect care îl îngrijorează pe primar este managementul defectuos și lipsa de motivație la nivelul personalului, în special în cazul mecanicilor care câștigă între 4.000 și 5.000 de lei net lunar. „Oamenii nu sunt atrași de aceste salarii, iar feedback-ul lor indică o problemă sistemică de management și organizare”, a afirmat el. În plus, situația angajaților din birouri a fost criticată, primarul sugerând că structurile administrative ale societății sunt supraîncărcate și ineficiente.
Condamnarea vechii conduceri și pasul către transparență
Primarul s-a deplasat recent la autobaza STB Floreasca într-o vizită neanunțată, pentru a vedea direct condițiile în care lucrează angajații. Înregistrarea live de pe Facebook a dezvăluit condiții „execrabile” de lucru, precum și o stare de degradare a infrastructurii, care necesită investiții urgente. El a criticat administrația anterioară pentru lipsa de investiții în infrastructură, menționând că, în opinia sa, deciziile de angajare în consiliul de administrație al companiei au fost motivate, cel mai probabil, de dorința de a „pune la adăpost” anumite persoane.
Primarul s-a angajat, de asemenea, să păstreze stabilitatea locurilor de muncă pentru angajați, refuzând concedieri și susținând că decizia este în beneficiul întregii comunități. „Nimeni nu va fi concediat, dar vom analiza în continuare modul de gestionare a resurselor și infrastructurii”, a declarat el.
Pe scena politică și administrativă, aceste măsuri și declarații reflectă eforturile primarului de a schimba fața unei companii aflate în pragul colapsului, în condițiile în care problemele financiare și managementul defectuos au rămas nerezolvată timp de mulți ani. Deși mai sunt de trecut multe etape, inițiativa personală a primarului Ciprian Ciucu ar putea indica un început de resetare a unui sistem extrem de încordat, în speranța că transparența și responsabilitatea vor deveni noile repere pentru gestionarea serviciilor publice enervant de necesare bucureștenilor.
