Controverse aprinse în București privind fuziunea instituțiilor de cultură: proteste și discuții despre viitorul scenei culturale din Capitală
Luat peste picior de oamenii de cultură și angajații instituțiilor ce funcționează sub umbrela Primăriei Capitalei, proiectul de comasare a mai multor entități culturale din București a declanșat un adevărat scandal în cadrul ultimei ședințe a Consiliului General al Municipiului. Pe fondul dezbaterilor, angajați, artiști și experți au ieșit în evidență cu proteste și mesaje dure, contestând planurile edilului Ciprian Ciucu, care își propune să redefinească structura scenei culturale din oraș.
Inițiativa administrativă și reacțiile vehemente ale comunității culturale
Proiectul, aprobat după mai bine de o oră de dezbateri, prevede înființarea unei noi Direcții Generale – Arte și Evenimente Urbane, precum și desființarea a numeroase instituții de cultură din subordinea CGMB. Potrivit documentelor, scopul final este eliminarea anumitor sinecuri și optimizarea resurselor, dar impactul asupra scenei culturale și independente pare a fi mai complex decât ar părea la prima vedere.
Cosmin Manolescu, coregraf și expert cultural, a atras atenția asupra riscurilor enorme ale acestei restructurări, declarându-se preocupat de dispariția programului de finanțare pentru sectorul independent în 2026, dacă ARCUB, unul dintre cele mai importante centre culturale din București, va fi desființat. Într-un discurs ferm, Manolescu a punctat: „Dacă dispare ARCUB nu va mai fi program de finanțare pentru sectorul cultural independente. Este nevoie de o reformă dar trebuie făcută în dialog cu scena culturală”.
Primarul Ciprian Ciucu a încercat să liniștească spiritele, declarând că activitatea instituțiilor va continua chiar și după comasare. El a subliniat că Teatrelli, unul dintre cele mai cunoscute spații culturale, nu va fi desființat, iar proiectul urmărește, în esență, eliminarea contractelor de parteneriat și a sinecurilor, nu a valorii culturale a orașului. Totodată, edilul a afirmat că în viitor aceste structuri vor fi conduse de manageri culturali, propunând o nouă viziune pentru administrația culturală a Bucureștiului.
Reacția comunității și criza legală de fundamentare a proiectului
Criticile curg venind din partea specialiștilor și a sindicatelor, care consideră că proiectul contravine legislației în vigoare. Într-un memoriu semnat de reprezentanții comunității culturale, se atrage atenția asupra faptului că, prin invocarea Ordonanței de Urgență nr. 7 din 2026, autoritățile nu pot justifica reducerea substanțială a numărului de instituții și desfășurarea proceselor de comasare. Actul legislativ în cauză exceptează în mod explicit instituțiile culturale de la astfel de măsuri, ceea ce face ca planul Primăriei să fie ilegal, iar eventualele decizii de comasare să fie susceptibile de contestare.
Nici nu au trecut două zile de la anunțul proiectului și deja tensiunile au escaladat. Oamenii de cultură, dar și sindicaliștii din domeniu, au transmis mesajul că vor lua măsuri legale și că nu vor accepta dispariția unor instituții fundamentale pentru scena culturală bucureșteană, precum ARCUB, CREART sau Proedus. Oamenii au amintit, totodată, și de sprijinul politic pe care l-au acordat edilului în campania electorală, subliniind că au așteptat, după câștigarea alegerilor, o schimbare reală în susținerea patrimoniului și scenei culturale.
Viitorul cultural al Capitalei și perspectivele pentru scena artistică
Argumentele celor care se opun proiectului pun în lumină importanța unor programe culturale de amploare, care aduc turiști, promovează patrimoniul și întăresc identitatea urbană. Verbal, primarul a insistat că inițiativa are ca scop eficientizarea și transparența managementului instituțiilor culturale, dar criticii consideră că, în fapt, se află la rădăcina unei tentative de control centralizat, ce poate ușor să afecteze autonomia artistică.
În ultima vreme, scena culturală bucureșteană a fost martoră la numeroase schimbări legislative și administrative, dar această etapă ridică cele mai multe semne de întrebare privind viitorul investițiilor în cultură, independența instituțiilor și sustenabilitatea proiectelor artistice. Ultimele reacții sugerează că, până la o eventuală soluție legală și administrativă, criza de încredere în deciziile administrației locale va persista, iar scena culturală a Capitalei va trebui să-și apere cu vehemență identitatea și autonomia.
În timp ce Consiliul General urmează să aprobe organigrama în următoarea ședință, rămâne de văzut dacă proiectul de comasare va trece fără alte piedici sau dacă va declanșa o nouă etapă de negocieri și proteste în rândul persoanelor implicate în cultura bucureșteană. În fond, de rezultatul acestei decizii depinde nu doar viitorul instituțiilor, ci și identitatea culturală a unui oraș care s-a remarcat mereu prin diversitate și vibranță artistică.
Sursa: Buletin.de
