Clujul a înregistrat în anul 2023 o medie alarmantă a zilelor cu aer poluat, fiind afectat de episoade de poluare extrem de persistente. Potrivit unui studiu realizat de rețeaua civică „Strop de Aer”, orașul s-a confruntat cu 222 de zile în care nivelul poluării a depășit limitele recomandate, o situație care ridică semne de întrebare privind starea calității aerului în cel mai mare oraș din Transilvania.
### Poluarea, o problemă endemică pentru Cluj în ultimii ani
Analiza, bazată pe peste 1,8 milioane de măsurători colectate de la 48 de senzori instalați de cetățeni în diverse cartiere ale orașului, scoate la iveală gravitatea situației. În condițiile în care aerul se află sub influența traficului intens, a centralelor termice și a activităților industriale, nu este surprinzător faptul că în Cluj poluarea devine o constantă diurnă, tot mai dificil de gestionat.
„Clujenii au respirat aer poluat în 222 de zile anul trecut”, a declarat pentru Radio Cluj reprezentantul „Strop de Aer”. Potrivit acestuia, numărul zilelor în care concentrațiile de particule în suspensie sau alte poluanți au depășit limitele admise este alarmant de ridicat, mai ales în contextul eforturilor de a îmbunătăți calitatea vieții și sănătatea populației.
### Factorii principali care contribuie la deteriorarea calității aerului
Printre factorii principali care influențează aceste valori se numără traficul rutier intens, mai ales în zonele centrale și în apropierea arterelor principale, dar și folosirea pentru încălzire a materialelor lemnoase în mod necontrolat, o practică adesea criticată pentru emisiile excesive. În plus, activitățile industriale și construcțiile din oraș contribuie la nivelul ridicat de poluare, dar și condițiile meteorologice—precum lipsa vântului sau dispunerea geografică—favorizează acumularea poluanților în atmosferă.
Reprezentanții autorităților locale și ai mediului nu pot ignora această situație, însă măsurile concrete de reducere a poluării rămân insuficiente sau întârziate. În ultimii ani, există o conștientizare crescândă a importanței monitorizării continue a calității aerului, dar rezultatele nu se traduc întotdeauna în măsuri eficiente pentru reducerea efectelor.
### Implicațiile pentru sănătatea publică și perspectivele viitoare
Specialiștii avertizează că expunerea frecventă la aerul poluat crește riscul apariției unor boli cronice, precum afecțiuni respiratorii, cardiovasculare sau chiar anumite tipuri de cancer. În acest context, numărul zilelor cu aer poluat devine un indicator clar al nevoii de acțiuni concrete pentru reducerea emisiilor nocive.
Anul trecut, în special perioadele cu valori extrem de ridicate a autoritarilor au fost marcate de alertă de poluare, dar măsurile de intervenție au fost, cel puțin până acum, insuficiente. Autoritățile locale susțin că în curs de implementare sunt programe de înlocuire a sistemelor de încălzire etapizat și creșterea numărului de spații verzi, dar rezultatele acestor inițiative vor fi vizibile abia pe termen mediu.
Cu o populație tot mai conștientizată și preocupată de impactul poluării, se envisagează că în următorii ani va crește și presiunea pe autorități pentru adoptarea unor măsuri mai ferme. În plus, inovațiile tehnologice și comunitățile civice se mobilizează din ce în ce mai mult pentru a monitoriza și a reclama problemele legate de calitatea aerului, sperând ca și modalitățile de combatere a poluării să avanseze.
Clujul, ca metropolă tânără și dinamică, se află încă pe drumul către un aer mai curat, dar această situație devine un semnal de alarmă pentru autorități și cetățeni deopotrivă. Una peste alta, dacă nu vor fi luate măsuri concertate și durabile, sănătatea și calitatea vieții în oraș vor avea de suferit în anii ce vor urma, iar parametrii monitorizați până acum vor rămâne doar o parte dintr-un peisaj îngrijorător, tot mai dificil de schimbat.
