Situație critică în sistemul de termoficare din București: dacă temperaturile scad, orașul riscă un colaps hidraulic generalizat
Dincolo de temperaturile extreme de iarnă, orașul București se confruntă cu o criză severă în sistemul de termoficare, ce strică nu doar confortul locuitorilor, ci și funcționarea tehnică a rețelei. Datele recente indică o situație alarmantă: mii de imobile, inclusiv cele din centrele administrative și zonele rezidențiale importante, se confruntă cu suspendări ale alimentării cu apă caldă și căldură nu din cauza unor avarii clasice, ci din cauza debitului insuficient pentru a asigura parametrii minimi esențiali livrării agentului termic.
De ce se întâmplă asta? În termeni tehnici, problema ține de presiunea pe magistralele conectate la centrala CET București Sud, rețea aflată în plin proces de reabilitare, dar și de impactul temperaturilor extrem de scăzute. În perioadele de ger aspru, debitul de apă caldă trebuie mărit pentru a compensa pierderile din teren, însă sistemul actual nu poate face față, pragul de siguranță fiind depășit de un adaos de apă de peste 2.200 de tone pe oră, cu aproape 300 de tone peste limita recomandată. Situatia a dus la o serie de sincope în alimentarea cu căldură, afectând masiv populația și sectorul industrial.
Dificultățile au devenit vizibile în toate sectoarele Bucureștiului, dar cele mai afectate sunt cele din partea de est, unde aprinderea porților termice se face în condiții de stres maxim pentru rețea. Astfel, în Sectorul 2, zeci de imobile din zone precum Colentina, Pantelimon sau Doamna Ghica rămân fără căldură, în special din cauza debitelor insuficiente. Zone mari, precum cele din apropierea Șoselei Iancului, nu primesc suficient agent termic pentru a menține confortul locatarilor, iar situația se repetă în Sectorul 3, unde cartiere precum Titan, Balta Albă și Dristor sunt grav afectate.
Inclusiv instituțiile publice, spitalel sau școlile din aceste perimetre resimt din plin consecințele unui sistem pus în pericol, în timp ce costurile pentru reparații și menținerea funcționalității au crescut exponențial. În plus, punctele termice din zonele precum Vitan sau Calea Călărași nu funcționează în parametri, iar încercările de reglare a presiunii par să fie doar niște soluții temporare, fără o strategie pe termen lung.
Se pare că, în spatele acestor probleme, se află lipsa unor investiții de modernizare a infrastructurii, situație agravată de deciziile companiei Termoenergetica, controlată de Guvern. În condițiile în care termocentralele funcționează deja într-un regim de avarie forțată, acestea sunt puse sub presiune crescută: un exemplu este adaosul de apă depășind limitele de siguranță ale instalațiilor, ceea ce amenință să arunce în aer chiar și parametrii de funcționare ai sistemului.
Dincolo de aceste dificultăți tehnice, încet-încet, predictibilitatea unui final pozitiv devine tot mai îndoielnică, mai ales dacă prognoza meteo anunță o încălzire temporară peste câteva zile. Cu toate acestea, problema de fond rămâne: sistemul de termoficare trebuie modernizat și reabilitat pentru a putea face față nu doar gerului, ci și presiunii crescute din sezonul rece. În lipsa unor investiții majore, Bucureștiul riscă să se confrunte zilnic cu situații de criză care pot pune în pericol siguranța și confortul locuitorilor.
Între timp, autoritățile caută soluții temporare, în timp ce problemele de fond devin tot mai evidente – un semnal clar că, fără o strategie de modernizare și finanțare sustenabilă, orașul va continua să fie vulnerabil în fața provocărilor iernii. Cu aerul rece de afară și temperaturile extrem de scăzute ce se vor menține în următoarele zile, riscăm ca și mai multe zone ale capitalei să rămână în beznă termică, într-o luptă continuă dintre tehnică și natura nemiloasă a vremii.
