Economie

Colectare fiscală: Un expert critică publicarea listelor de datornici din România

Colectare fiscală: Un expert critică publicarea listelor de datornici din România

Publicarea online a datornicilor fiscali locali riscă să devină o măsură neproporțională, avertizează specialiștii

O analiză recentă transmisă comunității antreprenoriale StartupCafe.ro aduce în prim-plan o controversă legată de publicarea online a listelor datornicilor fiscali locali. Consultantul fiscal Cornelia Năstase atrage atenția că, deși Guvernul a stabilit pragurile pentru includerea contribuabililor pe aceste liste, mecanismul actual ridică semne de întrebare legate de secretul fiscal, coerența procedurală și eficiența reală a colectării.

Secretul fiscal versus interesul public

Potrivit analizei, Codul de procedură fiscală protejează informațiile despre datorii ca fiind confidențiale, în timp ce obligă organele fiscale să publice listele de debitori. Această contradicție generează o problemă serioasă, transformând datoriile fiscale în informații publice imediat ce sunt depășite anumite praguri administrative. Cornelia Năstase subliniază că nu este suficient să invocăm generic interesul colectării, ci este necesar să demonstrăm că publicarea datelor este proporțională cu scopul urmărit.

În viziunea CEO-ului CC Tax Advisory, practica de a include toți datornicii fiscali pe aceeași listă, fără a ține cont de circumstanțe, reprezintă o abordare defectuoasă. Un contribuabil aflat în dificultate temporară de plată ar trebui tratat diferențiat de un evazionist sau de o persoană care contestă o creanță fiscală în instanță. Prin urmare, o abordare inteligentă a administrării fiscale presupune o selecție a riscului fiscal și o comunicare clară.

Asimetria procedurilor și riscul stigmatizării

Consultantul fiscal atrage atenția asupra unei asimetrii în procedurile actuale. În timp ce comunicarea actului administrativ fiscal se realizează printr-o procedură graduală și precaută, cu mai multe etape, publicarea online a listelor de debitori reprezintă o măsură rapidă și directă. Această discrepanță sugerează o presiune reputațională excesivă, în detrimentul garanțiilor procedurale, considerate lente. „Pentru actul care stă la baza datoriei, statul păstrează o procedură graduală și prudentă. Pentru stigmatizarea contribuabilului, merge direct la publicare online”, conchide Năstase.

Din punct de vedere economic, firma de consultanță avertizează că o astfel de măsură ar putea avea efecte adverse. Pentru companiile deja afectate de probleme financiare, publicarea pe lista debitorilor ar putea afecta relațiile cu furnizorii, accesul la creditare și, implicit, capacitatea de a plăti datoriile. Astfel, în loc să stimuleze colectarea, măsura riscă să crească insolvența contribuabililor.

Prin urmare, Cornelia Năstase afirmă că lista rușinii ar putea arăta bine politic, dar să nu funcționeze corect din punct de vedere fiscal.

Guvernul a stabilit prin HG nr. 220/2026 pragurile minime pentru includerea contribuabililor pe listele debitorilor la bugetele locale: 1.200 lei pentru persoane fizice și 5.000 lei pentru companii. Listele vor fi publicate trimestrial.