Lupta pentru controlul reformei justiției ajunge în instanță, după decizia Guvernului de a crea un comitet dedicat
Decizia Guvernului de a constitui Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, hotărâre luată de premierul Gheorghe Bolojan în data de 19 decembrie 2025, a intrat în vizorul justiției. Motivul contestării este legat de nemulțumirea unor lideri și organizații nealiniate cu intențiile guvernamentale, care consideră că această mișcare reprezintă o încălcare a principiilor democratice și a independenței justiției. Cererea de suspendare a executării deciziei a fost depusă recent la Curtea de Apel București, confirmând intensificarea unui conflict care pare să devină tot mai acut în peisajul politic și institutional românesc.
Decizia controversată a Guvernului și reacția instanței
Guvernul Bolojan a justificat crearea comitetului ca pe o măsură necesară pentru a asigura un dialog mai bine structurat între autoritățile executive și cele judiciare, precum și pentru a implementa o serie de reforme profunde în sistemul de justiție. Cu toate acestea, numeroși specialiști în drept și reprezentați ai societății civile au criticat această inițiativă, invocând temerea că astfel se poate submina autonomia sistemului judiciar și se poate crea un precedent periculos pentru echilibrul puterilor în stat.
Cererea de suspendare a deciziei, înregistrată la Curtea de Apel București, vizează tocmai această posibilitate. În documentație, avocații contestatarilor argumentează că hotărârea premierului împiedică derularea normală a procesului legislativ și creează un pericol real pentru independența justiției. În plus, aceștia susțin că înființarea comitetului fără o consultare prealabilă cu actorii relevanți din sistemul judiciar contravine principiilor fundamentale ale statului de drept.
Contextul politic și social al controversei
Inițiativa Guvernului vine într-un moment de tensiuni intense între autoritățile centrale și sistemul judiciar. De-a lungul ultimelor luni, au avut loc mai multe proteste de amploare în cadrul cărora cetățenii și reprezentanții societății civile și-au exprimat preocuparea legată de posibilele încercări de politizare a justiției și de erodare a independenței magistraților. Monitorizările internaționale și rapoartele organismele europene au accentuat această preocupare, iar deciziile guvernamentale au fost analizate cu atenție.
Instaurați de aceste tensiuni, unii analisti consideră că acțiunea în instanță a fost inevitabilă. Ei atrag atenția asupra faptului că, în condițiile în care procesul de reformare a sistemului judiciar este considerat atât de sensibil, orice inițiativă ce pare a fi unilaterală și lipsită de consens poate escalada conflicte și poate afecta încrederea publicului în instituții.
Perspectivele și următorii pași
Deși decizia de suspendare a executării hotărârii Guvernului este încă în dezbatere, această estompare temporară a planurilor guvernamentale nu pune capăt disputelor. În timp ce instanța analizează această solicitare, dezbaterile publice și politice continuă, iar pozițiile par a fi tot mai polarizate. În cazul în care instanța va admite suspendarea, întregul proces de creare a comitetului ar putea fi temporar blocat, iar guvernul va trebui să reevalueze abordarea și să găsească drumurile legale pentru a continua reformele fără a intra în conflict direct cu instituțiile judiciare.
În același timp, în cercurile politice se speculează deja despre impactul pe termen lung al acestei lupte juridice asupra imaginii și credibilității guvernului. O decizie favorabilă contestatarilor poate aduce un nou val de discuții referitoare la autonomia justiției în România, pe când o respingere a acesteia ar putea alimenta percepția că politicul încearcă să controleze sistemul judicial într-un moment delicat al reformelor.
Odată cu avansarea acestor dezbateri, un lucru pare sigur: conflictele dintre guvern și justiție vor afecta în continuare scena politică, iar modul în care vor fi gestionate aceste tensiuni va avea repercusiuni importante atât pentru imaginea instituțiilor, cât și pentru încrederea publicului în statul de drept.
