La peste zece luni de la dezvăluirea investigației intitulată „Maestrul Sinecurilor”, protagonistul acesteia, Alexandru Hazem Kansou, a solicitat redacției Buletin de București să îi fie șters sau cel puțin ascuns numele din articol. Într-un demers fără precedent pentru o persoană aflată în vizorul publicului, Kansou a trimis o notificare oficială, printr-un mandat de reprezentare, în care cere anonimizarea identității sale, motivând că menținerea numelui său îi aduce un prejudiciu reputațional continuu și disproporționat. Este un episod rar întâlnit în jurnalismul românesc, unde de obicei câștig de cauză au drepturile la informare și libertatea de exprimare.
Contextul și motivele cererii
Kansou, care deține funcții publice și influență politică în sectorul 4 din București, nu contestă acuzațiile din articol, care ilustrează modul în care politicianul a câștigat aproape 65.000 de euro într-un singur an din cinci poziții publice diverse. În notificare, reprezentantul său afirmă că menținerea numelui complet duce la identificarea directă a sa prin motoarele de căutare, generând un prejudiciu de natură reputațională, fără să existe vreo condamnare penală sau proceduri penale active care să justifice această expunere. Deși Kansou se află în vizor datorită câștigurilor din funcții publice, el insistă că anumite formulări, sugestive sau incomplete, îl pot defăima în mod injust și solicită redacției să recurgă la anonimizare sau chiar să inițieze măsuri tehnice de protecție online.
Un episod fără precedent în presa românească
Este notabil faptul că solicitarea nu contestedază factualitatea articolelor, ci vizează doar identificarea numelui, invocând dreptul la viață privată și respectul pentru demnitatea proprie. În document, Kansou cere ca numele său fie înlocuit cu inițiale sau formulări neutre precum „persoana vizată” sau „oficialul vizat”, iar în cazul în care nu se poate realiza această anonimizare totală, autorii articolului trebuie să aplice măsuri tehnice pentru limitarea riscurilor de identificare.
Cei de la conducerea redacției au primit și un termen limită de 10 zile pentru a acționa, fiind avertizați că în caz contrar vor fi inițiate proceduri legale, inclusiv sesizarea autorităților sau solicitarea delistării articolelor din motoarele de căutare. Acest ultim aspect deschide un dialog complicat între libertatea de presă și dreptul la dată personală, o temă sensibilă și rar abordată în România.
Cariera și influența politică a lui Kansou
Interesant este că Alexandru Hazem Kansou s-a afirmat în ultimii ani drept un personaj de influență în scena politică locală. În februarie 2026, a fost validat ca președinte interimar al PSD Sector 4, după ce anterior și-a construit ascensiunea printr-un traseu de traseu politic controversat, gravitat între mai multe cercuri de influență, de la Gabriela Firea până la liderii PNL precum Hubert Thuma. Numele său a fost recent legat de multiple funcții publice și de câștiguri financiare considerabile, ceea ce a stârnit controversy, mai ales în contextul în care, în același timp, și soția sa a avut venituri semnificative din poziții publice.
Deși Kansou susține că aceste funcții au fost deținute succesiv, nu simultan, și că în prezent ocupă doar două poziții publice, orice încercare de a diminuat impactul acestor dezvăluiri este învăluită de un val de controverse. În aceste condiții, solicitarea de anonimizare poate fi interpretată drept o încercare de a-și proteja imaginea după ce investigația și-a făcut efectul în mediul public.
Perspectiva politică și impactul în mediul public
Această solicitare, fără precedent în presa românească, scoate în evidență cât de fragilă a devenit libertatea de exprimare în fața presiunilor și amenințărilor voalate din partea unor oficiali sau influenți reprezentanți ai puterii. În același timp, cazul lui Kansou oglindește și limitele și provocările jurnalismului de investigație în fața unor astfel de presiuni, dar și necesitatea de a găsi echilibrul între dreptul la dată personală și interesul public.
În ciuda acestor încercări de cenzură, jurnalismul independent rămâne hotărât să-și mențină poziția și să spună adevărul, chiar dacă uneori acesta vine appendicitar cu riscul unor răspunsuri sonore sau acțiuni legale. Ultimele evoluții vor arăta dacă și până unde pot merge aceste încercări de limitare a transparenței, sau dacă presiunea publicului, sprijinit deadevăr și de profesionalism, va reuși să apere adevărul despre influența și câștigurile celor aflați în funcții publice.
Sursa: Buletin.de
