Perspectivele asupra ratei dobânzii în regiunea Europei Centrale și de Est sunt în lichidare, cu o tendință spre stabilitate
Recent, observăm o schimbare notabilă în modul în care perspectivele privind rata dobânzii sunt percepute în regiunea Europei Centrale și de Est. În condițiile în care presiunile inflaționiste persistă, băncile centrale devin mai prudente, evitând înăsprirea politicii monetare, cel puțin pe termen scurt. În prezent, discuțiile despre majorări ale dobânzilor sunt mai puțin frecvente, iar accentul se pune mai mult pe monitorizarea situației și gestionarea lichidităților.
De exemplu, în ședința de politică monetară din 7 aprilie, BNR a anunțat că, în contextul în care a fost revizuit în sens ascendent IPC, nu intenționează să comunice orientări concrete privind politica monetară. Erste Bank precizează că perspectivele actualizate vor fi marcate de incertitudine, combinată cu retorica înclinată spre înăsprire, însă decizii importante de majorare a ratei dobânzii sunt considerate foarte puțin probabile în acest moment.
Factori care influențează politica monetară și așteptările pentru următoarea perioadă
BNR pare să își păstreze postura de prudentă, având în vedere creșterea recentă a inflației pe termen scurt. Era de așteptat ca, cel mai devreme, cel de-al doilea trimestru al anului viitor, banca centrală să ia în calcul eventuale reduceri ale ratei dobânzii, fiind probabil ca acest lucru să se întâmple odată cu o prognoză actualizată și o evaluare mai aprofundată a efectelor șocurilor energetice, precum și a măsurilor de compensare adoptate de guvern.
De asemenea, Erste Bank subliniază că politica monetară a BCE joacă un rol important în evoluția pieței românești, piața preconizând chiar două majorări ale dobânzii până în septembrie. În același timp, banca austriacă menționează că majorările de dobândă sunt foarte improbabile în condițiile actuale, deși gestionarea lichidităților va rămâne o prioritate, mai ales în contextul posibilei depreciări a cursului de schimb.
Impactul creșterii prețurilor și al măsurilor guvernamentale asupra inflației
Un factor-cheie menționat în analiza actuală este creșterea prețurilor la combustibili și energie. Incorporarea șocului prețurilor petrolului în scenariile fundamentale determină o prognoză mai pesimistă privind inflația. Se estimează că inflația anuală va ajunge, la sfârșitul anului 2026, la 5,1%, față de 4,6% anterior, influențată în mare măsură de evoluția prețurilor la energie.
Guvernul a intervenit recent pentru a limita efectele acestor creșteri, extinzând plafonul prețurilor pentru gazele naturale până în 2027 și amânând majorările pentru produsele alimentare de bază. Măsurile sunt menite să atenueze presiunea asupra inflației, însă impactul asupra prețurilor la pompă și alimentelor rămâne încă de evaluat. În martie, prețurile la benzină și motorină au crescut cu circa 11%, iar interpretarea efectelor acestor măsuri va deveni mai clară în următoarele săptămâni.
Pentru economia românească, aceste fluctuații ale prețurilor, alături de incertitudinea geopolitică, sugerează o încetinire a creșterii PIB-ului, chiar și posibilitatea unei recesiuni. Indicatorii de încredere și dinamica pieței muncii continuă să indice o activitate economică redusă, ceea ce ar putea sprijini o eventuală relaxare a politicii monetare în viitor.
Ultima decizie a BNR, de menținere a ratei dobânzii de politică la 6,5%, a fost luată în condițiile unei perspective de stabilitate și a unui echilibru precar între riscurile inflației și cele ale încetinirii economice. La momentul actual, banca centrală a anunțat că va reevaluate politica de dobândă în funcție de evoluția indicatorilor macroeconomici și de contextul internațional, urmând să reunească aceste date în deciziile din ultimele trimestre ale anului.
