Un judecător din Curtea de Apel București se opune numirii controversate a noului șef al instanței, printr-o contestație depusă în instanță împotriva hotărârii Consiliului de Conducere al Curții. Decizia, care a stârnit deja controverse în rândul magistraților, aduce în prim-plan tensiuni legate de criteriile de selecție pentru cele mai importante funcții judiciare și de transparența procesului decizional.
Contestație împotriva numirii unui magistrat fără experiență managerială
Cel vizat de contestare este judecătorul Cosmin Grossu Sterea, numit la conducerea Tribunalului București într-un mod considerat nemotivat de unii. Numirea lui a fost aprobată de Consiliul de Conducere al Curții de Apel București, dar a fost contestată de un alt magistrat din cadrul aceleiași instanțe. Reclamantul susține că decizia nu a fost luată în condiții corespunzătoare și invocă lipsa unei experiențe manageriale adecvate din partea lui Sterea.
Astfel, judecătorul contestatar a depus o plângere la instanța competentă pentru a suspenda hotărârea și a cere anularea numirii, acuzând faptul că decizia s-a bazat pe criterii subiective și pe influențe politice, în loc de competență și experiență juridică. Acesta semnalează, totodată, riscul ca o astfel de numire să fragilizeze funcționarea eficientă și independentă a sistemului judiciar bucureștean.
Numirea la conducerea Tribunalului – un proces contestat și criticat
Numirea lui Grossu Sterea a fost aprobată de CSM în urmă cu trei săptămâni, pe fondul unui proces care a atras critici din partea multor magistrați și experți în justiție. Înainte, el fusese delegat de CSM în funcția de șef al Tribunalului București, ceea ce a stârnit semne de întrebare în privința transparenței și a criteriilor utilizate în numiri. În timp ce susținătorii săi argumentează că a urmat pașii legali și procedural, opoziția afirmă că numirea lui s-a făcut fără o evaluare adecvată a competențelor manageriale.
Un aspect important de remarcat este faptul că, la momentul delegării, probabilitatea ca un judecător fără experiență managerială să preia conducerea unei instanțe atât de importante ca Tribunalul București ridică semne de întrebare asupra criteriilor de selecție aplicate de CSM, dar și asupra transparenței procesului. Odată cu contestarea actuală, zilele următoare vor fi decisive în clarificarea acestui caz, magistrații urmând să se pronunțe dacă hotărârea poate fi menținută sau dacă trebuie revizuită.
Contextul tensiunilor în sistemul judiciar
Această situație reflectă, pe de-o parte, dificultățile interne ale sistemului judiciar românesc de a găsi echilibrul între profesionalism și reforma administrativă, iar pe de altă parte, tensiunile generate de modul în care se realizează numirile în funcțiile de conducere. În ultimii ani, procesul de selecție a liderilor instanțelor a fost criticat pentru lipsa de transparență și pentru influențe politice, fenomen care a alimentat nemulțumiri în rândul unor magistrați.
În cazul de față, opoziția față de numirea judecătorului fără experiență managerială nu reprezintă doar o dispută între membri ai sistemului, ci și un semnal de alarmă cu privire la modul în care insituțiile judiciare își gestionează viitorul. Pentru mulți, numirea trebuie să se bazeze pe competență, transparență și respectarea regulilor, iar orice abatere de la aceste principii poate periclita încrederea publicului în justiție.
Pe măsură ce instanțele vor analiza contestația depusă, rămâne de văzut dacă decizia CSM va fi menținută sau dacă va fi revizuită, în contextul unui sistem judiciar aflat în continuă adaptare. În orice caz, această situație accentuează nevoia de reforme reale și de clarificări în procesul de numire a conducătorilor de instanțe, pentru a asigura horizontalitate și meritocrație în sistem.
