Conform Economistul.ro: Băncile centrale continuă să cumpere AUR, alimentând volatilitatea pieței
Băncile centrale din întreaga lume își reînnoiesc interesul pentru AUR, banca națională a Coreei de Sud alăturându-se recent grupului de cumpărători după o pauză de 13 ani. În paralel, Polonia își consolidează poziția de lider la nivel mondial în achiziția de AUR fizic. Această activitate intensă pe piața aurului, combinată cu fluctuațiile de preț, creează un peisaj dinamic pentru investitori, inclusiv pentru cei din România.
Factori economici ce influențează prețul aurului
Creșterea recentă a prețului aurului, care a atins un vârf de 4.452 de dolari pe uncie, a fost declanșată de datele privind inflația din Statele Unite. Scăderea inflației prețurilor de consum (IPC) la 3,4% în iulie, față de 4,2% în luna mai, a redus presiunea pentru o înăsprire suplimentară a politicii monetare de către Rezerva Federală (Fed). O inflație mai mică și semnele de slăbire a pieței muncii, evidențiate de pierderea a 23.000 de locuri de muncă în iulie și de revizuirea negativă a cifrelor anterioare, sugerează o posibilă orientare spre o politică monetară mai relaxată. Acest scenariu, în mod tradițional, favorizează aurul, considerat un activ defensiv, prin scăderea randamentelor obligațiunilor și a ratelor reale ale dobânzii.
Riscurile geopolitice și impactul asupra aurului
Situația geopolitică din Orientul Mijlociu și evoluția prețurilor la energie rămân principalii factori de risc pentru piața aurului. O escaladare a conflictului dintre Statele Unite și Iran sau noi perturbări în Strâmtoarea Hormuz ar putea duce la o nouă creștere a prețurilor petrolului, alimentând inflația. Totuși, efectul conflictelor geopolitice asupra prețului aurului este complex. Pe de o parte, incertitudinea geopolitică stimulează cererea de active considerate sigure. Pe de altă parte, petrolul mai scump poate accelera inflația, obligând Fed să mențină ratele dobânzilor ridicate pentru o perioadă mai lungă, ceea ce avantajează obligațiunile în detrimentul aurului.
Situația investitorilor români și rolul băncilor centrale
Investitorii români resimt volatilitatea aurului, iar randamentele lor sunt influențate atât de prețul metalului prețios, cât și de cursul de schimb al dolarului american. Deși aurul a înregistrat o creștere în moneda americană în ultima lună, aprecierea leului față de dolar a moderat câștigul în moneda națională. Achizițiile masive de AUR efectuate de băncile centrale continuă să ofere un suport pe termen mediu prețului. Banca Națională a Poloniei (NBP) s-a remarcat ca fiind cel mai mare cumpărător de AUR printre băncile centrale la nivel global, adăugând 51 de tone în al doilea trimestru și intenționând să își majoreze deținerile la 700 de tone. Astfel, Polonia ocupă acum locul 10 în clasamentul țărilor cu cele mai mari rezerve oficiale de AUR, depășind Olanda. Banca Națională a României a menținut un nivel constant al rezervelor de AUR, atingând 103,6 tone la sfârșitul lunii iulie. Banca Coreei de Sud a achiziționat, de asemenea, unități dintr-un ETF garantat cu AUR, deși rezervele sale de AUR fizic au rămas nemodificate.
Investitorii analizează dacă depășirea temporară a pragului de 4.400 de dolari pe uncie marchează începutul unui nou trend ascendent sau a fost doar o reacție punctuală. Evoluția viitoare a prețurilor aurului va depinde în mare măsură de datele economice din SUA, în special cele privind vânzările cu amănuntul, și de dinamica randamentelor titlurilor de stat americane. Riscurile majore includ publicarea unor date economice solide din SUA, o cerere slabă pentru obligațiunile pe 30 de ani și o creștere a prețurilor petrolului. Un eveniment important de urmărit va fi discursul lui Kevin Warsh la simpozionul de la Jackson Hole, din 28 august, unde se va contura perspectiva Fed asupra inflației versus riscurile de încetinire economică.
Sursa: Economistul.ro
