Conform Descopera: Cortexul prefrontal, blocaj în inovație
Un nou studiu pe șoareci, publicat recent în revista Science Advances, sugerează o perspectivă neașteptată asupra funcționării creierului uman. Cercetătorii de la Universitatea Emory au descoperit că inhibarea cortexului prefrontal medial, o zonă cerebrală considerată responsabilă pentru luarea deciziilor și gândirea flexibilă, accelerează adoptarea unor noi strategii de învățare mai eficiente. Rezultatele indică faptul că, în anumite situații, această regiune ar putea împiedica capacitatea de a „gândi în afara tiparelor”.
În mod tradițional, cortexul prefrontal este văzut ca un fel de „manager” al creierului, având un rol esențial în memoria de lucru, planificare și adaptabilitate. Totuși, studiul condus de biologii Robert Liu și Kai Lu demonstrează că tocmai această regiune executivă poate acționa ca un obstacol în calea soluțiilor inovatoare, atunci când este vorba despre comportamente instinctive.
Adaptarea rapidă la noi stimuli
Echipa de cercetători a analizat un comportament specific al femelelor de șoarece: recuperarea puilor rătăciți. Atunci când au fost plasate într-un labirint în formă de T, femelele au manifestat o strategie de tipul „câștigă-rămâi”, revenind constant în brațul labirintului unde găsiseră anterior un pui, chiar dacă un semnal sonor le indica prezența acestuia în altă parte. Șoarecii din grupul de control au avut nevoie de 4 până la 8 zile de antrenament pentru a renunța la acest obicei instinctiv și a urma semnalul auditiv.
Situația s-a schimbat dramatic atunci când cercetătorii au intervenit chimic, dezactivând activitatea în cortexul prefrontal medial al unor șoareci. Aceștia au demonstrat o accelerare spectaculoasă în adoptarea noii strategii, majoritatea învățând să urmeze semnalul sonor în doar două sau trei zile. În mod interesant, atunci când activitatea prefrontală a fost restabilită, șoarecii au revenit la vechiul comportament instinctiv. În contrast, inhibarea cortexului auditiv a dus la o afectare a capacității de învățare, animalele rămânând fidele strategiei inițiale.
Implicații pentru tratamente cognitive
Aceste descoperiri sugerează că dezvoltarea unei noi abilități sau comportament poate necesita, de fapt, suprimarea temporară a zonelor cerebrale care susțin rutinele anterioare. Robert Liu, autorul principal al studiului, a declarat: „Este un rezultat surprinzător. Am demonstrat că, pentru un comportament natural al șoarecilor, cortexul prefrontal blochează adoptarea unei strategii noi și mai bune. Gândirea neconvențională cere, de fapt, suprimarea acestei părți decizionale executive.”
Cercetătorii compară acest proces cu antrenarea minții în timpul meditației, unde accentul este pus pe concentrarea în prezent, fără a fi influențat de amintiri sau planuri viitoare. Laboratorul Liu intenționează să extindă aceste cercetări, studiind șoareci modificați genetic pentru a prezenta markeri asociați cu autismul. De asemenea, se are în vedere testarea unor modele similare pe subiecți umani, utilizând tehnici non-invazive precum stimularea magnetică transcraniană. Obiectivul final este dezvoltarea unor noi abordări terapeutice pentru pacienții care suferă de tulburări cognitive legate de funcția executivă.
Sursa: Descopera
