Criza din Orientul Mijlociu riscă să adâncească insecuritatea alimentară pentru 45 de milioane de oameni
Conflictul din Orientul Mijlociu ar putea antrena o criză alimentară severă, afectând aproximativ 45 de milioane de oameni, conform avertismentelor lansate de Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI). Această situație, deja critică, ar putea să se agraveze, crescând numărul persoanelor care suferă de foame la peste 360 de milioane.
Impactul economic global
În discursul său de deschidere, susținut cu ocazia reuniunilor de primăvară ale FMI, Georgieva a subliniat că instituția se așteaptă la o cerere suplimentară de asistență din partea statelor membre, estimată la o sumă cuprinsă între 20 și 50 de miliarde de dolari. Această fluctuație depinde, în mare măsură, de evoluția conflictului și de durata unei eventuale încetări a focului. Directorul FMI a accentuat că, în pofida provocărilor, există resursele necesare pentru a face față acestui șoc economic.
Creșterea prețurilor la energie, precum și perturbările în aprovizionarea cu petrol, gaze naturale și fertilizatori, reprezintă un factor de risc major, care contribuie la insecuritatea alimentară. Georgieva a menționat că, chiar și în cel mai optimist scenariu, nu se va ajunge la o revenire rapidă la normalitatea de dinaintea conflictului.
Scenarii de viitor și măsuri necesare
FMI urmează să publice o actualizare a raportului său privind perspectivele economice globale, care va include scenarii variate, de la o normalizare rapidă a situației geopolitice până la menținerea prețurilor ridicate la petrol și gaze pentru o perioadă mai lungă. Un astfel de scenariu ar putea pune sub semnul întrebării așteptările privind inflația și ar genera un nou ciclu inflaționist costisitor pentru economiile globale.
Totodată, Georgieva a menționat că, indiferent de scenariu, se așteaptă o revizuire în scădere a creșterii economice globale. Impactul asupra infrastructurii, perturbările în lanțurile de aprovizionare și pierderea încrederii sunt factori care contribuie la această încetinire. Țările importatoare de petrol și cele cu venituri mici vor fi cele mai afectate. Directorul FMI a subliniat că guvernele pot contribui la atenuarea efectelor prin diverse măsuri, dar a avertizat împotriva controlului exporturilor sau al prețurilor.
Conform unui raport al Băncii Mondiale, țările din Orientul Mijlociu au suportat deja un cost economic imediat și sever din cauza războiului. Se estimează că creșterea economică a regiunii va scădea cu 0,6 puncte procentuale, ajungând la 1,8% în 2026. În contextul actual, Georgieva a subliniat necesitatea evaluării constante a situației geopolitice și a acțiunii rapide a băncilor centrale, prin majorarea ratelor dobânzilor, în cazul în care se modifică așteptările privind inflația.
Sursa: Swissinfo.ch