Criza de energie amenință funcționarea spitalelor din București, în plin sezon rece
Situația din București devine tot mai tensionată din cauza problemelor de furnizare a caldurii în unele dintre cele mai importante unități medicale ale Capitalei. Ministerul Sănătății anunță că mai multe spitale din București se confruntă cu dificultăți grave în asigurarea unor condiții de confort minim pentru pacienți și personalul medical, din cauza unei avarii majore care afectează distribuția de energie termică. În aceste condiții, sunt implementate măsuri de urgență pentru a preveni un dezastru sanitar.
Lipsa căldurii în spitale: între amânarea intervențiilor și prioritizarea cazurilor
Unul dintre cele mai afectate centre medicale este Institutul de Boli Cardiovasculare CC Iliescu, unde temperaturele din unele saloane au scăzut până la 16 grade Celsius. În condițiile în care un mediu rigid poate afecta grav starea pacienților, personalul medical a fost nevoit să amâne intervențiile chirurgicale neesențiale, iar internările au fost temporizate în funcție de gravitatea cazurilor. Conducerea spitalului a explicat că situația este sub control, însă riscul unor complicații mai grave stăbătorește deciziile de tratament.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a subliniat că situația este monitorizată de echipe tehnice din partea distribuitorului de energie electrică, care au fost trimise în baze mobile pentru a evalua îndeaproape consumul și pentru a evita suprasolicitarea instalațiilor. El a declarat că, în condițiile actuale, echipa extraordinară urmărește să mențină funcționarea spitalelor, chiar dacă uneori se impun măsuri de compromis, precum utilizarea caloriferelor portabile sau a altor instalații electrice de climatizare.
Guvernanța energetică și perspectiva de independență a sistemului medical
Situația nu pare a se rezolva rapid, în ciuda eforturilor de remediere a avariilor. Criza energetică și avariile în sistemul de distribuție a căldurii, cauzate de o defecțiune majoră la CET Sud, au lăsat mai multe blocuri de locuințe și unități medicale fără apă caldă și căldură timp de zile întregi. Termenul pentru restabilirea normală a funcționării este prelungit și se estimează că va fi 16 ianuarie 2026, ora 23:30.
Rogobete a menționat că, în viitor, investițiile în centrale proprii la spitale ar putea deveni o prioritate, pentru a asigura o autonomie energetică esențială în situații de criză. El a explicat că pentru unitățile medicale de urgență și cele strategice, avantajul centralelor proprii ar însemna o siguranță sporită în condiții de criză, astfel încât să poată funcționa neîntrerupt chiar și în situatii excepționale.
Condiții precare la Institutul CC Iliescu și peste 600 de pacienți afectați
Cea mai gravă situație o întâmpină pacienții în saloanele Institutului CC Iliescu, unde temperaturile au scăzut atât de mult încât unele camere sunt aproape de 16 grade Celsius. În condițiile în care un mediu cald este vital pentru recuperarea pacienților, conducerea unității a decis amânarea intervențiilor care nu sunt urgente, pentru a evita riscurile pentru viața și sănătatea celor internați.
„Gândiți-vă că la CC Iliescu sunt saloane, zone, unde temperaturile ajung la 16 grade ori nu este o temperatură optimă pentru pacienți sau pentru personalul medical. Se fac internări doar că sunt temporizate cele care pot fi amânate și nu pun în pericol viața pacientului,” a explicat ministrul Sănătății. Această situație, însă, nu este o noutate pentru spitalele din zona Bucureștiului, administratorii spunând că astfel de evenimente apar aproape anual, dar impactul actual este mai accentuat din cauza crizei energetice.
Pe termen lung: investiții și autonomie energetică pentru spitale
Responsabilii din domeniul sănătății și energie își exprimă convingerea că măsurile de urgență trebuie să se transforme în soluții pe termen lung. În opinia ministrului Rogobete, consolidarea infrastructurii spitalicești pentru a le face mai independente din punct de vedere termic este o prioritate. El a adăugat că, în cazul unor spitale mari și strategice, investițiile în centrale de peste 3-4 MW și în baze de apă potabilă cu rezistență de cel puțin 48 ore, ar putea preveni astfel de crize în viitor.
În condițiile în care iarna pare a fi mai dură ca oricând, autoritățile trebuie să găsească modalități eficiente pentru a proteja sistemul sanitar și, implicit, viața pacienților. Deși eforturile urgente sunt în desfășurare, viitorul acestor spitale depinde de investițiile în infrastructură și de o strategie pe termen lung pentru autonomie energetică, astfel încât să fie pregătite pentru orice scenariu dificil. Între timp, se anunță că situația va rămâne în continuare sub supraveghere strictă, echipele tehnice urmând să revină zilnic pentru a evalua evoluția și pentru a evita orice compromise majoră în sănătate.
