Decizie controversată a CSM privind accesul la dosare: o lovitură pentru independența procurorilor
Întorsătura de situație în anchetele penale din România a fost amplificat vineri, odată cu decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care pare să limiteze drastic dreptul procurorilor de a consulta anumite dosare penale. Măsura a fost luată în urma unei hotărâri a CSM, care a stârnit reacții vehemente atât din partea magistraților, cât și din partea opiniei publice, și pare să pună o presiune considerabilă asupra independenței Justiției.
Decizie controversată: accesul procurorilor la dosare, restricționat brutal
Implementată câteva zile după apariția documentarului Recorder, care a scos în evidență modul în care anumite dosare delicte au fost gestionate în ultimele luni, hotărârea CSM conferă o nouă interpretare limitativă asupra dreptului procurorilor de acces la dosare. Concret, potrivit noii reglementări, „se blochează accesul la anumite dosare, fiind restricționat dreptul procurorilor de a le consulta fără acordul prealabil al instanței sau al unor comisii speciale.” Aceasta decizie reprezintă o măsură extremă, menită aparent să protejeze anumite interese sau să evite scurgeri de informații, dar în realitate, riscă să submineze fundamentul activității de anchetă penală.
“La două zile după apariția documentarului Recorder, CSM a dat hotărârea care blochează accesul la dosare al procurorilor”, susține Laura Deriuș
Laura Deriuș, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1, cunoscută pentru poziția sa critică față de abuzurile din sistem, a oferit vineri seara o intervenție exclusivă pentru B1TV. În cadrul acesteia, ea a explicat cum hotărârea CSM pare să fie o reacție directă la scandalul mediatic generat de Recorder, care a publicat în ultimele săptămâni informații despre practici selectively păstrate sau favorizate în cadrul anchetelor penale.
„La două zile după ce a apărut documentarul Recorder, CSM a dat hotărârea care blochează accesul la dosare al procurorilor”, a declarat Deriuș. Aceasta a adăugat că măsura vine într-un moment în care independența acestora era deja sub presiune și că, în fapt, restricția ar putea fi folosită pentru a controla informațiile și pentru a împiedica anchetatorii să-și desfășoare activitatea fără interferențe.
Contextul unei justiții sub presiune și implicarea CSM
Decizia CSM a fost percepută de mulți experți drept o încercare de a limita anumite investigații și de a controla fluxul de informații în sistemul judiciar. În ultimele luni, mai mulți magistrați și oficiali au criticat intervențiile din partea actualei conduceri, acuzându-i de încercări de intimidare și de control politic asupra justiției.
CSM, instituție a cărei rol fundamental este de a asigura independența magistraților, pare să fie în vizorul opiniei publice pentru deciziile sale. În mod tradițional, deciziile de restricționare a accesului la dosare sunt luate în condiții excepționale și pe motive temeinice. Însă, contextul actual pare să indice o utilizare a acestora într-un scop politic mai amplu.
Reacțiile legale și îngrijorările din sistem
Procurorii și avocații au început să își exprime îngrijorarea, vorbind despre un pas greșit care poate duce la limitarea controlului asupra actului de justiție și la crearea unui precedent periculos. Practic, această decizie poate deschide calea către o cenzură subtilă, în care anchetele se pot desfășura într-un climat de incertitudine și restricție.
Deși oficialii CSM au motivat hotărârea prin necesitatea de a proteja „suspectii și martorii” și de a asigura „integritatea justiției”, criticii consideră că aceasta limitează transparentizarea și responsabilitatea sistemului judiciar, menite a preveni abuzurile.
Perspectiva viitoare: provocări în asigurarea independenței Justiției
Dincolo de controversele actuale, impactul acestei decizii asupra percepției publice și asupra funcționării sistemului judiciar va fi resimțit în zilele și lunile ce urmează. Procurorii care vor fi limitați în dreptul de a consulta dosare vor fi mai puțin capabili să desfășoare anchete libere și complete, fapt ce poate influența direct combatearea corupției și a criminalității organizate.
Independența Justiției rămâne, în aceste condiții, un ideal fragil, aflat sub presiunea unor decizii care, în opinia multora, încalcă principiile fundamentale ale statului de drept. În timp ce dezbaterile continuă, o certitudine se impune: în acest demers, România trebuie să găsească echilibrul între lupta împotriva corupției și menținerea independenței sistemului judiciar, pentru a nu cădea în capcana controlului excesiv sau al intimidării.
