Numărul posturilor de judecător vacanțe la nivel național a atins pragul de 759, ceea ce ridică semne de întrebare asupra stabilității și funcționării sistemului judiciar din România. În condițiile în care activitatea instanțelor depinde în mare măsură de acești magistrați, creația proceselor de admitere și gestionarea posturilor libere devin subiecte de dezbatere intensă, mai ales în contextul recentelor solicitări ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru o derogare de la regulile obișnuite privind organizarea concursurilor.
### Creșterea numărului de posturi vacante și impactul asupra sistemului judiciar
La începutul anului 2023, guvernanții și factorii de decizie din justiție trăiesc cu preocuparea constantă a deficitului de judecători. Potrivit datelor furnizate recent, numărul posturilor vacante a crescut cu aproape 10% comparativ cu anii precedenți, atingând 759 pe tot teritoriul țării. Acest deficit a fost acutizat de demisiile, pensionările și transferurile judecătorilor, iar procesul de recrutare pare să fie lent și insuficient pentru a acoperi aceste goluri.
Această situație are multiple efecte negative: întârzieri în desfășurarea proceselor, creșterea încărcăturii de muncă a celor rămși în sistem și, implicit, scăderea calității actului de justiție. În plus, în zonele mai îndepărtate sau mai greu accesibile, lipsa judecătorilor afectează direct accesul la justiție pentru cetățeni, accentuând problematica dezechilibrului intre administrație și justiție din anumite regiuni.
### Solicitarea CSM pentru derogare și posibilități de recrutare mai rapide
În fața acestei crize, Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat prompt, solicitând autorităților să aprobe o derogare de la procedurile standard de organizare a concursurilor pentru admitere în magistratură. În comunicatul său recent, CSM evidențiază că “a solicitat o derogare pentru organizarea concursului de admitere în magistratură, „astfel cum s-a procedat în celelalte domenii, precum cel al sănătății sau al educației”.” Această măsură ar permite organizarea unor concursuri mai rapide și adaptate situației actuale, pentru a putea suplini rapid numărul de judecători necesari în tribunale și curți.
Expertiza juridică și reprezentanții CSM consideră că, în condițiile actuale, este esențial ca legislația să fie flexibilizată pentru a permite recrutarea mai eficientă a magistraților. Aceasta implică posibilitatea de a organiza concursuri speciale, fără a fi nevoie de aceleași rigori ca în procedurile obișnuite, cu toate că aceste recomandări sunt adesea întâmpinate cu reticență din partea unor oficiali și avocați care subliniază importanța menținerii standardelor de selecție.
### Urgența reformei și perspectivele pe termen mediu
Decizia de a solicita derogarea venit după mai multe constatări ale nevoii urgente de a acoperi golurile din sistemul judiciar. La momentul actual, Ministerul Justiției și CSM examinează posibilitatea adoptării unor măsuri concrete, inclusiv accelerarea proceselor de recrutare și reformarea regulamentului privind admiterea în magistratură.
De asemenea, este discutată posibilitatea de a extinde perioada de ocupare a posturilor temporar vacante cu judecători transferați din alte secții sau chiar cu judecători proveniți din alte domenii juridice, în așteptarea încheierii procesului de recrutare și admitere în magistratură. Astfel, se urmărește menținerea funcționării eficiente a instanțelor și evitarea blocajelor jurisdicționale.
În lumina acestor evoluții, perspectivele pentru următoarele luni par să implice un balans delicat între necesitatea asigurării standardelor profesionale, menținerea independenței justiției și răspunsul prompt la o criză acută. Pe măsură ce se apropie sesiunea de admitere în magistratură, se așteaptă ca măsurile adoptate să aibă un impact vizibil în reducerea numărului de posturi vacante și în consolidarea sistemului judiciar, însă implementarea acestor decizii va fi crucială pentru menținerea încrederii publice în justiție.
