nn
Indicele global al democrației a înregistrat o ușoară creștere, sugerând o atenuare a declinului observat în ultimii ani, conform celei mai recente evaluări a EIU. Aproape trei sferturi dintre țările analizate au menținut sau îmbunătățit scorurile în ultimul an. Această tendință marchează o schimbare față de scăderea constantă înregistrată începând cu 2006.
O ușoară îmbunătățire la nivel mondial
EIU evaluează 167 de țări, clasificându-le în funcție de starea democrației în patru categorii: democrații depline, democrații imperfecte, regimuri hibride și regimuri autoritare. Metodologia se bazează pe o scală de la 1 la 10. Indicele global a crescut cu 0,02 puncte, una dintre cele mai mari creșteri din 2012.
Norvegia își menține poziția de cea mai democratică țară din lume, ocupând acest loc de 16 ani. Noua Zeelandă se clasează pe locul al doilea, urmată de alte țări nordice. Cele mai semnificative îmbunătățiri s-au înregistrat în partea de mijloc a clasamentului, reflectând o anumită stabilizare. Regiunea cu cele mai mari progrese a fost America Latină și Caraibe, cu peste jumătate din țări înregistrând creșteri. Participarea politică sporită este considerată un factor important.
Influența factorilor politici și sociali
Protestele recente din Nepal, Kenya și Madagascar, au atras un număr mai mare de oameni în viața politică. Participarea la vot a crescut în unele țări, parțial datorită influenței politice externe. Alegerile din Canada, spre exemplu, au atras un număr mare de alegători. Din noua listă, Canada a urcat cinci locuri, ajungând pe locul nouă. Victoria lui Mark Carney a fost interpretată drept o respingere a politicii de tip MAGA.
România a urcat, de asemenea, de la un regim hibrid la o democrație defectuoasă, datorită prezenței puternice la vot. Danemarca a urcat patru locuri, pe locul al treilea, datorită modului în care a gestionat amenințările la adresa Groenlandei, sporindu-i scorul pentru funcționarea guvernului.
SUA și provocările democrației
În Statele Unite, efectul politicilor controversate a fost invers. Eforturile de modificare a limitelor electorale, utilizarea forței militare pentru a reprima protestele și polarizarea politică au afectat scorul Americii. Scorul SUA a scăzut cu 0,2 puncte față de anul precedent și rămâne o democrație imperfectă.
