Conform Mediafax: Stilul vorbirii, indicator cheie pentru riscul de probleme de sănătate mintală la copii
Modul în care copiii își povestesc experiențele dificile, mai degrabă decât conținutul propriu-zis al relatărilor, ar putea oferi indicii importante cu privire la riscul de a dezvolta probleme de sănătate mintală pe viitor. Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Stanford sugerează că analiza stilului narativ, ajutată de inteligența artificială, poate deveni un instrument valoros în identificarea timpurie a copiilor vulnerabili.
Expunerea la stres în primii ani de viață reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial, fiind asociată cu o treime dintre diagnosticele psihiatrice la adulți. Cu toate acestea, lipsesc instrumente eficiente care să identifice copiii cei mai expuși riscului, mai ales că nu toți cei care trec prin experiențe adverse dezvoltă tulburări psihice. Această „lacună de predicție” face dificilă intervenția precoce.
Analiza lingvistică cu ajutorul inteligenței artificiale
Cercetătorii de la Stanford au intervievat peste 200 de copii cu vârste cuprinse între nouă și treisprezece ani, solicitându-le să descrie experiențe stresante. Ulterior, au analizat aceste relatări folosind algoritmi de inteligență artificială.
Studiul a identificat anumiți markeri lingvistici asociați cu un risc crescut. Printre aceștia se numără utilizarea frecventă a prepozițiilor, sugerând o narațiune mai complexă, și un limbaj categoric, bazat pe cuvinte precum „întotdeauna” sau „niciodată”. Aceste elemente au fost corelate cu o probabilitate mai mare de dezvoltare a anxietății sau depresiei.
Pe de altă parte, copiii care au folosit mai des pronume la persoana a treia („el”, „ea”, „ei”) și și-au orientat atenția spre ceilalți și spre mediul înconjurător au demonstrat un risc mai scăzut de probleme de sănătate mintală.
Conținutul poveștilor, o perspectivă suplimentară
Deși stilul narativ s-a dovedit un predictor mai puternic al problemelor clinice viitoare, conținutul poveștilor a oferit totuși informații relevante despre gravitatea experiențelor trăite. Relatările centrate pe conflict, teamă și suferință, incluzând cuvinte ca „luptă”, „înfricoșător” sau „atacat”, au fost asociate cu un risc crescut. Aceste povești descriau adesea situații de violență fizică, excludere socială sau evenimente cu o puternică încărcătură emoțională.
În contrast, poveștile care abordau activități și hobby-uri, folosind termeni precum „joc”, „fotbal” sau „câine”, precum și descrieri ale activităților cotidiene, au fost legate de un risc mai scăzut. Autorii studiului subliniază că, în timp ce conținutul poveștilor reflectă evenimentele trăite, stilul în care acestea sunt povestite dezvăluie modul în care copiii își procesează și înțeleg aceste experiențe.
Autorul principal al studiului, Chase Antonacci, de la Școala de Științe Umaniste a Universității Stanford, a declarat că cercetarea oferă „o dovadă robustă a conceptului pentru dezvoltarea de instrumente scalabile care identifică markerii de risc înainte ca indivizii să fie diagnosticați”. Adolescența este perioada cea mai frecventă de debut pentru depresie și anxietate, afecțiuni care, odată instalate, devin dificil de tratat.
Sursa: Mediafax
