Un curent oceanic vast, care înconjoară Antarctica, a jucat un rol mult mai complex în modelarea climei terestre decât se credea anterior. Denumit Curentul Circumpolar Antarctic (ACC), acesta transportă un volum de apă de peste 100 de ori mai mare decât fluxul combinat al tuturor râurilor lumii. Noua cercetare dezvăluie detalii despre formarea și influența acestui fenomen major.
Descoperirea unui proces complex
Studiul publicat în „Proceedings of the National Academy of Sciences” analizează modul în care și când s-a dezvoltat acest curent oceanic impunător. Constatările evidențiază că simpla deschidere a pasajelor oceanice dintre Antarctica, America de Sud și Australia nu a fost suficientă pentru a-l crea. Acum aproximativ 34 de milioane de ani, Pământul a suferit o transformare semnificativă, trecând de la o lume caldă, cu puțină gheață, la un climat mai rece, caracterizat de extinderea calotelor glaciare polare. În această perioadă, pasajele oceanice s-au extins, iar Curentul Circumpolar Antarctic a început să prindă contur.
Vânturile, continentele și rolul Porții Tasmaniei
Pentru a înțelege formarea ACC, cercetătorii au realizat simulări climatice detaliate, bazate pe geografia Pământului de acum 33,5 milioane de ani, când Australia și America de Sud erau mai apropiate de Antarctica. Rezultatele au fost comparate cu reconstrucțiile geologice din aceeași perioadă. Studiul subliniază importanța Porții Tasmaniei, o cale marină între Antarctica și Australia. „Existau deja indicii că vântul din Poarta Tasmaniei a jucat un rol important. Simulările noastre confirmă clar acest lucru: doar când Australia s-a îndepărtat mai mult de Antarctica și vânturile puternice de vest au suflat direct prin Poarta Tasmaniei, curentul s-a putut dezvolta pe deplin”, explică Hanna Knahl, cercetător.
Oceanul Sudic arăta diferit în acea etapă timpurie. Deși pasajele oceanice erau deja deschise, curentul nu forma încă o buclă continuă. În schimb, un flux puternic s-a dezvoltat în regiunile Atlanticului și Oceanului Indian, în timp ce sectorul Pacificului a rămas relativ calm.
Implicații pentru înțelegerea climei
Prin reconstruirea formării curentului, cercetătorii au arătat cum circulația oceanică globală a fost reorganizată în trecutul Pământului. „Această înțelegere este crucială, deoarece formarea ACC a stimulat puternic absorbția carbonului de către ocean. Această reducere a concentrației gazelor cu efect de seră a avut potențialul de a iniția climatul mai rece al erei glaciare”, a indicat Dr. Johann Klages, om de știință. Descoperirile oferă o imagine mai clară a modului în care curenții oceanici, condițiile atmosferice și deriva continentelor au lucrat împreună pentru a remodela clima.
Studiul oferă o perspectivă asupra interacțiunii complexe dintre elementele climatice și modul în care acestea au condus la schimbări majore în trecutul planetei.
