Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a emis luni seara o vastă informare publică pentru a clarifica poziția instituției în contextul recentei controverse generate de difuzarea documentarului „Justiție capturată”. În timp ce mulți urmăresc cu atenție reacțiile din justiție la acuzațiile și insinuările prezentate în filmul realizat de portalul Recorder în decembrie 2022, comunicatul emis de șefa instanței popularizează o serie de precizări cu tentă de clarificare instituțională.
Negarea unor acuzații și introducerea unui cadru formal
Primul și cel mai vocal punct din comunicat este refuzul de a accepta anumite afirmații din film, pe care Curtea de Apel București le consideră neveridice sau interpretări tendențioase ale realității din domeniu. În ciuda faptului că documentarul a adus în prim-plan suspiciuni de influență, corupție și nepotisme în rândul magistraților, Liana Arsenie avertizează că aceste afirmații sunt „nefondate și departe de adevăr”, potențând chiar o atmosferă de prejudecată și dezinformare în opinia opiniei publice.
De asemenea, în documentul de luni, președinta subliniază că instituția pe care o conduce se află în plină conformitate cu legislația în vigoare, evitând orice implicare în scenarii de tip mafiot sau de „justiție capturată”. În opinia sa, comunicatul are rolul de a “clarifica faptele și de a asigura o corectă înțelegere a realității instituționale”. În același timp, Liana Arsenie adaugă că aspectele legate de funcționarea Curții de Apel București sunt gestionate în strictă conformitate cu normele legale, referindu-se la o „independență a justiției”, dar fără a face referire directă la controversele enunțate în film.
Reacție în contextul dezbaterii publice și al percepției despre sistemul judiciar
Acesta nu este însă primul gest oficial al conducerii în această direcție. În luna decembrie a anului trecut, după difuzarea documentarului, au fost primite mai multe solicitări de clarificări din partea mass-media, precum și din partea unor critici ai sistemului de justiție. Reacția instituției, până acum, fusese destul de retrasă, evitând comentarii directe, însă comunicatul emis recent pare să reprezinte o tentativa de a reprima sau, cel puțin, de a regla discursul public referitor la integritatea sistemului.
Contextul este unul tensionat, în plină dezbatere despre independența și integritatea magistraturii, în condițiile în care mai mulți judecători și procurori s-au exprimat în ultimele săptămâni despre presiunile sau vulnerabilitățile sistemului. În discursul său, Liana Arsenie pare să insiste pe faptul că instituția sa acționează cu transparență și profesionalism, însă nu face referire directă la acuzațiile de corupție sau influențe politice implicate în afirmațiile din film.
Ce urmează și perspectivele de clarificare
Este încă devreme pentru a anticipa dacă aceste explicații vor calma controversa sau dacă vor intensifica criticile din mediul public și din sfera politică. În ceea ce privește impactul asupra percepției publice, reacția oficială pare să încerce să restabilească încrederea într-un sistem perceput deseori ca fiind vulnerabil la influențe externe sau nepotisme.
Ultimele zile au fost marcate de suspiciuni și întrebări legate de integritatea unora dintre oficialii instanței, însă abordarea oficială a conducerii Curții de Apel București pare să fie de natura de a reafirma că justiția funcționează în limitele legii și că nicio presiune externă nu poate bona activitatea acesteia. Rămâne de văzut dacă această poziție va fi suficientă pentru a apaga incendiul declanșat de dezvăluirile din documentar și dacă în viitorul apropiat vom avea parte de alte reacții oficiale în acest caz delicate.
