Conform Digi24: Legea salarizării, încă pe drumul eșecului: 770 de milioane de euro pierdute, dar speranța rămâne
Legea salarizării unitare, un proiect ambițios menit să reconfigureze sistemul de salarizare din sectorul public, riscă să rămână blocată în dezbateri și negocieri, chiar dacă România pierde suma de 770 de milioane de euro asociată acestui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat la Digi24 că, deși pierderea fondurilor nu va fi „devastatoare” pentru bugetul din acest an, blocajul actual semnalează probleme de guvernanță și poate ridica semne de întrebare în rândul investitorilor internaționali.
Dăianu a explicat că Guvernul, în ciuda prioritizării corecte a măsurilor de corecție fiscal-bugetară și a angajamentelor din PNRR, a subestimat complexitatea reformei salarizării. Aceasta, spre deosebire de proiectele de infrastructură, implică negocieri cu implicații sociale, economice și politice majore, necesitând o atenție sporită încă de la începutul mandatului. Eșecul în atingerea acestui jalon, deși nu era „scris pe perete”, avea o probabilitate mare de a se concretiza din cauza complexității și a lipsei de prioritizare adecvată.
Salariile bugetarilor: între echitate și presiuni politice
Chiar dacă cele 770 de milioane de euro din PNRR au fost incluse în construcția bugetară și acum nu vor mai fi disponibile, legea salarizării unitare nu trebuie abandonată. Dăianu susține că proiectul poate fi reexaminat în lunile următoare și, cu efort susținut și onestitate în negocieri, ar putea fi adoptat și inclus în proiectul de buget pentru anul 2027. Miza principală a acestei legi depășește însă simpla accesare a fondurilor europene.
Reforma vizează corectarea inechităților existente în sistemul public și stabilirea unor reguli predictibile pentru evoluția salariilor în viitor. Fără un cadru clar, presiunile sociale se pot transforma rapid în decizii politice pripite de majorare a veniturilor pentru anumite categorii de bugetari, generând ulterior noi revendicări din partea altor grupuri profesionale, mai ales în perioadele electorale. Predictibilitatea cheltuielilor salariale este considerată de Dăianu mult mai importantă pentru buget pe termen lung decât suma concretă asociată jalonului PNRR.
Guvernanță și securitate: eșecul salarizării și semnificațiile sale
Ratarea jalonului este considerată de Daniel Dăianu un eșec al procesului de negociere dintre principalele partide politice. El a avertizat liderii politici asupra necesității de a depăși animozitățile într-un context geopolitic complicat, marcat de atacuri hibride și o deteriorare a securității regionale. Într-un astfel de climat, responsabilitatea și viziunea de stat sunt esențiale pentru siguranța națională.
Situația actuală subliniază o „impotență instituțională” și riscă să afecteze guvernanța publică, făcând guvernele mai fragile. Agențiile de rating și investitorii internaționali urmăresc cu atenție capacitatea României de a continua consolidarea fiscal-bugetară după anul 2026, mai ales în condițiile unui deficit bugetar încă ridicat. În acest context, sfătuitorii economici ai liderilor politici, împreună cu reprezentanții Președinției, trebuie să colaboreze pentru a găsi o soluție care să permită adoptarea legii și includerea ei în bugetul pe 2027.
Pierderea banilor din PNRR nu va destabiliza bugetul anului curent, susține Dăianu, datorită execuției bugetare mai bune și a existenței unor rezerve. Totuși, situația poate genera semne de întrebare privind stabilitatea financiară pe termen lung. El a respins scenariile catastrofiste, subliniind că România nu se va prăbuși din cauza ratării acestui jalon, dar că este necesară o abordare responsabilă pentru a evita isterizarea populației.
Sursa: Digi24
