Datoria publică a României a atins, în noiembrie 2025, un nou nivel critic, depăşind pragul de 1.120 miliarde de lei, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor. În comparaţie cu luna octombrie, această cifră a crescut cu aproximativ 5 miliarde lei, consolidând o tendinţă de creştere a datoriei guvernamentale pe parcursul ultimilor ani. Creşterea datoriilor publice ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea finanţelor publice şi posibilitatea respectării targeturilor de deficit al Uniunii Europene, în condiţiile în care nivelul acestora se apropie de limita maximă admisă pentru membrele blocului comunitar.
### Evoluţia datoriilor și impactul asupra bugetului național
Datele oficiale arată că la sfârșitul lunii noiembrie, datoria administraţiei publice a crescut până la 1.121 miliarde de lei, comparativ cu 1.116 miliarde în luna octombrie. Din punct de vedere procentual, această creştere duce datoria guvernamentală la 60,2% din Produsul Intern Brut (PIB), faţă de 60% în august. Această evoluție accentuează presiunea asupra pieței financiare și asupra fluxurilor de cheltuieli ale statului, având în vedere angajamentele asumate în planul fiscal european.
Creșterea datoriei este percepută ca o consecință a deficitelor bugetare anuale, generate de politicile economice și sociale ale guvernului, precum și de creșterea continuă a cheltuielilor pentru susținerea economiei și sectorului social. În condițiile în care economiștii avertizează de mult timp asupra riscurilor unui nivel ridicat al datoriilor, creșterea acesteia în plină criză economică poate afecta atât stabilitatea macroeconomică, cât și perspectivele de creștere pe termen lung.
### Contextul european și angajamentele de deficit
În contextul actual, România se află sub o presiune constantă de a respecta țintele de deficit fiscal stabilite de către Uniunea Europeană. Potrivit reglementărilor, plafonul de deficit trebuie să fie de cel mult 3% din PIB, pentru a menține stabilitatea fiscală. Cu o datorie care se apropie de 60% din PIB, guvernul trebuie să echilibreze creșterea investițiilor și cheltuielilor sociale cu restricțiile impuse de normele europene, într-un moment în care economia națională se confruntă cu incertitudini majore generate de evoluția piețelor globale, creșterea inflației și tensiunile politice interne.
De asemenea, creșterea destul de rapidă a datoriei publice ridică întrebări despre sustenabilitatea pe termen lung a modelelor de finanțare ale statului român, în condițiile în care interesul pentru obligațiuni și alte instrumente de datorie s-a multiplicat, pe fondul unei rezerve scăzute de lichidități în economiile din Europa Centrală și de Est.
### Perspective și măsuri pentru reducerea datoriei
Autoritățile guvernamentale sunt conștiente de impactul acestei creșteri și lucrează la măsuri menite să reducă dependența de împrumuturi și să stimuleze creșterea economică. În discursurile recente, premierul și miniștrii finanțelor au subliniat importanța consolidării fiscale și a structurării cheltuielilor astfel încât să se mențină echilibrul între necesitatea investițiilor și gestionarea prudentă a datoriei.
Deși provocările rămân, evoluția datoriei în noiembrie 2025 servește drept un semnal clar asupra faptului că stabilitatea fiscală trebuie să primească o atenție de maximă prioritate. În condițiile în care enfazele economice și incertitudinile geopolitice persistă, orice pas către reducerea datoriei sau către stabilizarea acesteia va fi esențial pentru menținerea echilibrului macroeconomic și pentru garantarea unui viitor economic sustenabil pentru România.
