Conform Economica: România pe marginea prăpastiei financiare: Datorii uriașe și un model economic greșit
România se confruntă cu o perspectivă sumbră din punct de vedere financiar, fiind obligată să refinanțeze aproape 84 de miliarde de euro în următorii patru ani, doar din principalul datoriei publice ajunse la scadență. Această situație, care nu include deficitele viitoare, dobânzile și noi împrumuturi, plasează țara într-o perioadă „extrem de dificilă” pentru finanțele publice, avertizează Nicu Vasile, fost președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România. Datoria publică a depășit deja pragul de 60% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, conform datelor prezentate.
Discrepanța alarmantă între asistența socială și investițiile productive
Analiza realizată de organizația condusă de Nicu Vasile scoate în evidență o discrepanță îngrijorătoare între cheltuielile sociale și investițiile publice. În 2026, statul estimează că va aloca 249,2 miliarde de lei pentru asistența socială, ceea ce reprezintă 12,2% din PIB. În contrast, investițiile publice sunt proiectate la 160 miliarde de lei. Deși se subliniază necesitatea protejării populației vulnerabile, Vasile argumentează că o orientare mai mare a banilor publici către investiții productive ar genera locuri de muncă, venituri, profituri și, implicit, ar contribui la creșterea economică.
Modelul economic bazat pe consum, un drum către faliment
Un model economic bazat predominant pe consum și transferuri sociale prezintă riscuri semnificative, putând conduce la un ciclu vicios de împrumuturi, deficite comerciale și creșteri ale taxelor. Nicu Vasile susține că, spre deosebire de acesta, investițiile în sectoare precum fabrici, procesarea alimentară, energie, infrastructură, agricultură performantă, cercetare și educație profesională ar stimula economia. Chiar dacă au fost făcuți pași timizi în direcția sprijinirii investițiilor, cum ar fi o schemă de 5,313 miliarde lei pentru industria prelucrătoare aprobată în 2026, aceste inițiative trebuie să devină o politică economică națională coerentă, nu programe izolate.
Problema structurală a economiei românești este legată de ponderea excesivă a importurilor în consum. Creșterea taxelor, așa cum a fost implementată recent, nu reprezintă o soluție viabilă pe termen lung, putând duce la sărăcirea populației și la falimentarea firmelor, consecințe care au contribuit la o scădere economică notabilă. Protecția socială este necesară, dar dezvoltarea economică ar trebui să reducă numărul persoanelor dependente de aceasta.
O altă problemă critică este ponderea cheltuielilor cu salariile din sectorul public, pensiile și alte beneficii sociale în veniturile bugetare. Statisticile indică faptul că, în primul trimestru al anului 2026, din 10 lei intrați la buget, 9 lei au fost direcționați către aceste cheltuieli, lăsând foarte puțini bani pentru investiții în dezvoltarea țării. În acest context, presiunile pentru creșterea salariilor în sectorul public, în timp ce mediul privat luptă pentru supraviețuire, sunt criticate vehement.
Numărul mare de firme radiate, peste 52.741 în primele șapte luni ale anului curent, și cele 144.000 radiate în 2025, reflectă dificultățile economiei reale. Ignorarea acestor realități în favoarea creșterii salariilor bugetarilor, fără criterii de performanță și fără a ține cont de posibilitățile statului, nu mai poate continua, avertizează Vasile. Este necesară o reformă amplă a sectorului public, cu reduceri de personal la nivelul primăriilor, ministerelor și agențiilor, deoarece actuala situație în care multe comune nu își acoperă cheltuielile din venituri proprii și continuă să fie plătite aparate birocratice supradimensionate nu este sustenabilă.
Sursa: Economica
