Economie

Datorii? 2026: Legea executării silite, sub lupă Datorii? 2026: Patru proiecte zguduie executarea silită Executare silită în 2026: Ce-ți pregătesc noile legi Datorii mari? 2026: Noi reguli la executarea silită

Datorii? 2026: Legea executării silite, sub lupă Datorii? 2026: Patru proiecte zguduie executarea silită Executare silită în 2026: Ce-ți pregătesc noile legi Datorii mari? 2026: Noi reguli la executarea silită

Conform Economica: Datorii: dialogul precede executarea silită în 2026

Anul 2026 marchează o schimbare majoră în legislația privind recuperarea creanțelor în România, punând un accent sporit pe soluțiile amiabile înainte de declanșarea executării silite. Noile reglementări, influențate de transpunerea legislației europene și de o preocupare crescută pentru echilibrul dintre drepturile creditorilor și protecția debitorilor aflați în dificultate financiară, vor acorda mai multe șanse românilor să își rezolve datoriile.

Executarea silită, ultima soluție

Principala noutate legislativă o reprezintă Proiectul de Ordonanță de urgență privind contractele de credit de consum, menit să transpună Directiva (UE) 2023/2225. Dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, relația dintre creditor și debitor se va schimba fundamental. Prioritatea va fi identificarea unei soluții de plată prin restructurarea datoriei, înainte ca dosarul să ajungă la executare silită.

„Una dintre cele mai importante prevederi este obligația creditorului de a încerca mai întâi identificarea unei soluții împreună cu debitorul. Înainte de începerea executării silite, creditorul va trebui să analizeze posibilitatea restructurării datoriei. În practică, acest lucru poate însemna un plan de rate adaptat veniturilor actuale ale persoanei, reducerea valorii ratelor lunare prin extinderea perioadei de rambursare, amânarea unor plăți, sau alte soluții care permit continuarea achitării datoriei în condiții sustenabile”, explică Claudiu Gănțoi, avocat partener în cadrul Gănțoi, Furculița și Asociații. Acesta adaugă că se va acorda o perioadă minimă de trei luni între declararea scadenței anticipate a creditului și momentul în care poate începe executarea silită.

De asemenea, creditorii și companiile specializate în managementul creanțelor vor fi obligați să păstreze timp de cinci ani evidența tuturor interacțiunilor cu debitorii, o măsură menită să crească transparența. Proiectul stabilește și limite pentru anumite costuri și comisioane aplicabile creditelor de consum, pentru o mai bună înțelegere a costului total al unui împrumut.

Locuința, protejată prin soluții amiabile

O altă inițiativă legislativă importantă este propunerea legislativă privind protecția consumatorilor față de executările silite abuzive, care vizează executarea silită a locuinței doar ca măsură de ultimă instanță. Înainte de declanșarea procedurii, creditorul va trebui să încerce identificarea unei soluții amiabile cu persoana îndatorată.

„Printre variantele care vor trebui analizate se numără reeșalonarea obligațiilor de plată, acordarea unui răgaz pentru achitarea ratelor, conversia creditului sau refinanțarea acestuia”, declară Vasile Furculița, avocat partener în cadrul Gănțoi, Furculița și Asociații. Pentru familiile cu copii, proiectul introduce o măsură suplimentară de protecție, prin notificarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) în cazul în care în locuința vizată de executare silită locuiesc minori.

Primăriile ar putea externaliza colectarea unor datorii

Ordonanța de urgență nr. 7/2026 deschide calea pentru externalizarea activităților de colectare a unor creanțe administrate de autoritățile locale. Până la 1 ianuarie 2027, Guvernul va adopta un act normativ care va reglementa posibilitatea externalizării serviciilor de colectare a creanțelor bugetare și fiscale locale. Această măsură ar putea permite primăriilor să apeleze la companii specializate pentru recuperarea datoriilor, în loc să gestioneze procesul prin propriile structuri.

„Pentru cetățeni, cea mai importantă schimbare este că relația privind colectarea unei datorii către autoritatea locală ar putea avea loc prin intermediul unei companii specializate, care va trebui să respecte cadrul legal aplicabil și drepturile persoanei aflate în această situație”, se menționează în material. În perioada următoare, se va urmări modul în care legea va defini responsabilitățile fiecărei părți și mecanismele de transparență și protecție pentru contribuabili.

Dialogul înaintea executării silite devine astfel o regulă, punând accent pe soluții personalizate, adaptate situației financiare a fiecărei persoane. „Pentru consumatori, acest nou cadru legislativ înseamnă mai multă predictibilitate, un accent mai mare pe informare și oportunități suplimentare pentru găsirea unor soluții amiabile”, afirmă Roxana Ciobanu, Manager Etapa Juridică în cadrul KRUK România.

Sursa: Economica