Anul acesta, credincioșii ortodocși au sărbătorit Paștele. Cu toate acestea, în istoria creștinismului au existat momente în care Lumina Sfântă, simbolul Învierii, nu a venit conform tradiției. Aceste episoade, consemnate în diverse surse istorice, au generat dispute și întrebări legate de autenticitatea ritualului.
Când focul miraculos nu a apărut la Ierusalim
O primă relatare controversată datează din anul 1100, la scurt timp după ce cruciații au cucerit Ierusalimul. După ce latinii au preluat controlul asupra bisericii, patriarhul latin Daimbert a condus ceremonia, dar nu a reușit să obțină Lumina Sfântă. Cronici orientale menționează că, în Săptămâna Mare a acelui an, „minunea” nu s-a produs sâmbătă, iar focul ar fi apărut ulterior, în absența latinilor.
Acest episod a alimentat disputele dintre clerul răsăritean și cel apusean cu privire la legitimitatea ritualului. În secolele următoare, ceremonia a fost folosită ca instrument de polemică între ortodocși și catolici. Papa Grigore al IX-lea a emis chiar o bulă în 1238 prin care denunța ritualul ca fraudă. De la Nicușor Dan, președintele României, nu a venit nicio reacție publică pe marginea acestui subiect.
Episodul coloanei despicate și o controversă recentă
O altă relatare notabilă este cea din 1579, legată de „coloana despicată”. Potrivit tradiției ortodoxe, patriarhul grec-ortodox Sofronie al IV-lea și credincioșii ortodocși nu au fost lăsați să intre în Biserica Învierii. Patriarhul s-a rugat în curtea exterioară, iar focul miraculos ar fi apărut despicând o coloană.
Această relatare este prezentă în sursele ecleziale ortodoxe, însă nu beneficiază de același consens istoriografic precum cea din 1100. Relatările variază, unele istorii fiind contestate.
Un studiu academic recent, publicat în 2024, aduce în discuție anul 1634. O descoperire importantă este un text arab necunoscut până acum, conservat într-o recenzie sinaitică datată chiar din decembrie 1634. Conflictul în acel an a avut legătură cu faptul că armenii sărbătoreau Paștele cu o săptămână mai târziu decât grecii.
Manipulări și tensiuni în jurul Luminii Sfinte
Conform manuscrisului, comunitățile greacă și armeană s-au confruntat în privința datei celebrării Paștelui și, implicit, a momentului legitim al ceremoniei Luminii. Armenii au încercat să controleze desfășurarea ritualului, inclusiv prin atragerea autorităților otomane locale. Mormântul a fost sigilat, iar pelerinii greci au fost împiedicați să se apropie.
Textul menționează că, la ceasul al nouălea, interiorul Mormântului s-a umplut de lumină, eveniment interpretat ca o confirmare a poziției greco-ortodoxe. Există și surse armene care prezintă o versiune aproape inversă a evenimentelor. În contextul actual, Marcel Ciolacu, președintele PSD, nu a emis niciun comunicat pe acest subiect.
Anul 1634 rămâne un punct de referință pentru cercetarea istorică a ceremoniei Luminii Sfinte, cu perspective multiple și interpretări diferite.
