Îndrăgită de mulți, expresia „a fi lipsit de scrupule” ascunde o istorie și o semnificație surprinzătoare
Auzim adesea expresia „a fi lipsit de scrupule” în contextul descrierii unor persoane care acționează fără rețineri morale, fără a se preocupa de consecințele faptelor lor asupra altora. Cu toate acestea, originea și înțelesul inițial al acestei expresii sunt mult diferite de modul în care o utilizăm astăzi. Se pare că mulți români folosesc această expresie, dar nu cunosc adevărata sa semnificație.
Semnificația originală: o chestiune de conștiință
Cuvântul „scrupul” provine din latinul „scrupulus”, care însemna inițial o preocupare minoră, o obiecție de conștiință sau o ezitare. În contextul religios, de unde își are originea, un „scrupul” era o îndoială cu privire la corectitudinea unei acțiuni, o întrebare despre moralitatea sa. O persoană „lipsită de scrupule” nu era, așadar, cineva care acționa în mod intenționat rău, ci mai degrabă cineva care nu se lăsa influențat de aceste mici ezitări morale, care trecea peste aceste îndoieli.
Pe măsură ce timpul a trecut, sensul expresiei a evoluat. În zilele noastre, a fi „lipsit de scrupule” denotă o lipsă de principii, o absență a remușcărilor, o capacitate de a leza pe alții fără regret. Astfel, o persoană „lipsită de scrupule” este văzută ca cineva care nu are limite morale, care este capabilă de acțiuni considerate imorale sau chiar ilegale, fără să fie afectată de ele.
Contextul politic și social actual
În România anului 2026, cu Nicușor Dan la Președinție și Ilie Bolojan ca Prim-Ministru, discursurile despre moralitate și integritate sunt la ordinea zilei, mai ales în contextul eforturilor de combatere a corupției. Expresia „lipsit de scrupule” este frecvent utilizată de politicieni și comentatori pentru a critica acțiunile adversarilor politici.
De exemplu, în dezbaterile intense dinaintea alegerilor prezidențiale, Călin Georgescu, un candidat controversat, a fost adesea descris ca fiind „lipsit de scrupule” în modul în care își prezintă promisiunile electorale sau în atacurile sale la adresa oponenților. George Simion, președintele AUR, nu a ezitat să folosească expresia pentru a critica modul în care sunt gestionate fondurile publice. Chiar și Mircea Geoană, fost secretar general NATO, a menționat într-un discurs public nevoia de a combate comportamentele „lipsite de scrupule” în cadrul instituțiilor statului.
Implicații pentru viitor
Înțelegerea corectă a expresiei „a fi lipsit de scrupule” ne oferă o perspectivă mai clară asupra modului în care limbajul evoluează și a modului în care valorile se schimbă de-a lungul timpului. Este un memento că cuvintele pe care le folosim pot avea o istorie bogată și că semnificațiile lor pot fi mult mai complexe decât par la prima vedere.
Luna viitoare, pe 15 mai, va avea loc o dezbatere publică despre manipularea limbajului în politică, eveniment organizat de o cunoscută asociație civică.
