Judecătorii Curții de Apel București au decis eliminarea unor probe-cheie din dosarul în care sunt vizate mai multe personalități, printre care Călin Georgescu și Horațiu Potra, acuzați de tentative de destabilizare a ordinii constituționale. Decizia de a respinge anumite declarații date în calitate de martori de apropiații lui Potra în luna decembrie 2024 a fost anunțată recent, iar această mutare poate influența în mod decisiv cursul procesului. În același timp, alte cereri și excepții formulate de avocații acuzaților au fost respinse ca fiind nefondate, menținând în vigoare întregul dosar, cel puțin pentru moment.
Ce probe au fost excluse și de ce
Judecătorii au decis să elimine mai multe declarații date de martori apropiați lui Horațiu Potra la scurt timp după arestare. Printre aceștia se numără Ioan Lup, Manfred-Ioan Haptman, Cristian Sergiu Borișca, dar și alții, care pe 12 decembrie 2024 au fost audiați în fața anchetatorilor. Procurorii au folosit martorii pentru a demonstra contradicțiile în declarații, legate de motivul deplasării în București a grupului de persoane coordonat de Potra.
Judecătorii au invocat în explicație dreptul la tăcere al martorilor, precum și dreptul la neautoincriminare, motivând astfel că declarațiile lor nu pot fi aduse în audieri în forma în care au fost făcute. Potrivit deciziei, aceste probe nu își mai au valoarea probatorie și, drept urmare, au fost excluse din dosar. În plus, instanța a respins alte solicitări ale apărătorilor, cum ar fi cele de a recalifica faptele sau de a derula investigații suplimentare.
Această mutare are impact direct asupra celor implicați, deoarece, după eliminarea probei, procurorii au doar cinci zile pentru a decide dacă păstrează în continuare acuzațiile și trimiterea în judecată sau revin pentru refacerea dosarului. În cazul în care se decide pentru continuare, cazul va merge mai departe în instanță, în condițiile în care următoarele etape vor implica și prezentarea noilor elemente în proces.
Perspectiva de la tribunal și reacțiile oficiale
Decizia de a elimina probele a fost primită cu opinii divergente în rândul specialiștilor și al celor implicați în dosar. Procurorii se află acum în fața unei perioade de așteptare, având la dispoziție timp pentru a decide dacă vor menține acuzele, bazate pe probele rămase, sau vor cere refacerea întregului dosar. În același timp, decizia judecătorilor a fost considerată de apărători un avantaj, întrucât anumite declarații, considerate de ei ca fiind de natură să întărească acuzațiile, au fost eliminate.
“Este un pas normal în procesul judiciar, care trebuie să asigure legalitatea și corectitudinea anchetei,” a declarat un avocat implicat în cazul, adăugând însă că decizia poate fi contestată și că va avea implicații semnificative asupra rezultatului final.
Reacția autorităților și următorii pași
Parchetul General a anunțat că va analiza decizia și va decide dacă păstrează acuzațiile sau va cere reîntocmirea dosarului. Într-un comunicat oficial, reprezentanții instituției au precizat că dosarul, în forma sa actuală, îndeplinește toate rigorile legii și că se va manifesta conform procedurilor legale.
De partea cealaltă, avocații celor acuzați consideră că această decizie întărește poziția apărării și vine ca o recunoaștere a faptului că probele au fost supradimensionate sau chiar incorect administrate. Până la finalizarea procesului, rămâne de văzut dacă această decizie va fi menținută sau dacă va fi atacată în instanță.
Pentru moment, cursul judiciar continuă, iar poziția celor implicați se va clarifica în funcție de următoarele etape. În lipsa unor probe-cheie, procesul va trebui să se bazeze pe cele rămase, iar verdictul final va depinde, în parte, și de modul în care instanța va aprecia valabilitatea celorlalte elemente de dovezi.
