Coaliția de guvernare, presată să avanseze reforma Justiției în contextul bugetului pentru 2026
În ciuda promisiunilor făcute de liderii coaliției de guvernare, procesul de reformare a sistemului judiciar din România pare să fi rămas în impas, iar presiunea civică crește în zilele premergătoare aprobării bugetului pentru anul 2026. Comunitățile civice Declic și Funky Citizens au transmis recent un apel ferm către partidele din coaliție, solicitând prioritatea reformei Justiției și adoptarea noilor legi ale sistemului juridic în același timp cu aprobarea bugetului de stat.
Reforma Justiției, un angajament asumate public în mai multe rânduri de către guvernul de la București, pare să fi fost amânată în mod repetat, generând nemulțumire atât în rândul societății civile, cât și din partea instituțiilor europene. Aceste organizații civice consideră că momentul de față este unul critic pentru credibilitatea instituțiilor românești în context european și pentru stabilitatea justiției. În comunicat, Declic și Funky Citizens spun că „se cere ca partidele aflate la guvernare să prioritizeze această reformă și să adopte modificările legislative în paralel cu aprobarea bugetului de stat pentru anul 2026, în ciuda multiplelor întârzieri.”
Întârziere și lipsă de consens în Parlament
De mai bine de un an, discuțiile pe tema Legilor Justiției s-au dovedit a fi dificile, marcate de tensiuni între partidele de guvernare și opoziție, precum și de intervenții provenind din exterior, în special din direcția Uniunii Europene. În ciuda faptului că arhitectura noului cadru legislativ a fost prezentată ca fiind esențială pentru asigurarea transparenței și a independenței justiției, pașii concreți au fost frânți de disputele politice și de interese divergente.
Sinteza acestor întârzieri este tot mai vizibilă în ochii cetățenilor, care se așteaptă ca reformele promise să fie puse în aplicare, nu doar declarate. Comunitățile civice afirmă că „este imperativ să nu lăsăm aceste modificări legislative să devină un simplu subiect de campanie politică, ci să le implementăm rapid și corect pentru a reda încrederea în sistem.”
Contextul european și riscurile pentru România
Miza acțiunii civice merge însă mult mai departe: o întârziere musculară în procesul de reformare a Justiției nu riscă să doară imaginea României în fața organismele europene, ci poate duce și la consecințe concrete, precum acuzații din partea Comisiei Europene sau chiar reluarea mecanismelor de monitorizare și impunere a unor măsuri corective. În ultimii ani, presiunea comunității internaționale a fost tot mai accentuată pentru ca țara noastră să-și îndeplinească angajamentele privind independența sistemului judiciar.
„Dacă în următoarele săptămâni nu vom vedea pași concreți în acest sens, riscă să apară noi blocaje politice sau sancțiuni care vor afecta întreaga societate,” explică experții în domeniu, subliniind urgența momentului. În același timp, ochii sunt ațintiți și asupra aleșilor locali, care sunt tot mai conștienți de responsabilitatea lor în procesul de reformare a justiției.
Provocarea sau oportunitatea de a aduce schimbarea
Pentru coaliția de guvernare, această situație reprezintă atât o provocare, cât și o oportunitate unică de a demonstra angajamentul față de modernizarea sistemului judiciar. În condițiile în care bugetul pentru 2026 urmează să fie dezbătut în Parlament, cetățenii și societatea civilă vor fi cu ochii pe liderii politici, așteptând dovezi clare de voință politică pentru redarea încrederii și stabilității într-un domeniu atât de sensibil.
Deocamdată, liderii partidelor din coaliție rămân silent pe aceste solicitări, iar timpul pare să fie principalul inamic al reformei. Rămâne de văzut dacă, în ultimele zile de dezbatere, vor exista compromisuri sau angajamente ferme menite să avanseze reformele mult așteptate, pentru ca România să nu piardă și această oportunitate de a se alinia pe deplin standardelor europene.
