România continuă să își mențină deficitul bugetar într-un trend ușor spre scădere, dar provocările financiare rămân semnificative. În primele 11 luni ale anului, acest indicator economic ajunge la 121,77 miliarde de lei, echivalentul a circa 6,4% din PIB, o ușoară îmbunătățire față de aceeași perioadă a anului precedent. Deși semnele arată o corecție, este clar că eforturile guvernamentale de a respecta ținta stabilită cu Uniunea Europeană rămân intense.
Reducerea deficitului: un semnal de stabilizare, dar nu și de rezolvare
În comparație cu perioada similară a anului 2024, deficitul a înregistrat o scădere de peste 0,7 puncte procentuale din PIB. Anul trecut, acesta se situa la 7,15%, ceea ce indică un efort susținut pentru reducerea deficitului bugetar în condițiile în care veniturile nu au crescut proporțional, iar cheltuielile continue să fie provocatoare pentru echilibrul fiscal. Ministerul Finanțelor anunță că abia acum România intră în linie cu ținta convenită cu Comisia Europeană, de a menține deficitul sub 7%.
Reprezentanții autorităților financiare remarcă faptul că această scădere reflectă măsuri de austeritate și o anumită oportunitate de mobilizare a veniturilor bugetare, dar adaugă că provocările pentru restul anului sunt considerabile. Menținerea pe această cale va fi crucială pentru a evita depășirea limitelor impuse la nivel european și pentru a liniști piețele financiare, într-un context de volatilitate crescută pe scena internațională.
Context economic și obiectivele UE: eforturi complementare
Ținta aprobată de guvern pentru 2025 era de a limita deficitul la 4,4% din PIB, dar în practică, din cauza creșterii cheltuielilor și a veniturilor modeste, această valoare pare greu de atins. În ultimele luni, măsurile fiscale au vizat reducerea cheltuielilor neesențiale și creșterea eficienței în colectarea taxelor, însă analiștii avertizează că economia trebuie să își revină pentru a putea sustine aceste eforturi.
Guvernul se află într-un echilibru delicat între respectarea angajamentelor financiare asumate și susținerea creșterii economice, mai ales în contextul în care România încearcă să-și păstreze ratingul investițional și să atragă investitori externi. Răbdarea și rezultatele din ultimele luni sunt percepute ca un semn de responsabilitate, însă mulți consideră că gestionarea deficitului trebuie să rămână o prioritate de top pentru autorități.
Perspective și provocări rămase pentru finalul anului
În pofida evoluției pozitive, pregătirile pentru ultimele luni ale anului indică faptul că guvernul va trebui să țină un ochi atent asupra veniturilor fiscale, precum și asupra cheltuielilor sociale și de investiții. Orice deviere de la planul stabilit poate duce la creșterea deficitului peste limita acordată, ceea ce ar putea avea consecințe asupra credibilității României în ochii Uniunii Europene și ai investitorilor.
Politicienii și economiștii avertizează că acest sezon rămâne critic pentru asigurarea unui echilibru durabil al finanțelor publice, mai ales în condițiile în care economia globală manifestă volatilitate, iar incertitudinile geopolitice persistă. În final, și cu toate eforturile depuse, menținerea unui deficit sănătos va depinde în continuare de capacitatea Guvernului de a combina reformele structurale cu o gestionare prudentă a resurselor, într-un context economic multistratificat și în continuă schimbare.
