Un ‘verigă’ neașteptată în evoluția umană: cel mai vechi strămoș uman descoperit în Bulgaria
Până nu demult, cercetările arătau clar că originea noastră îndepărtată s-a pliat pe scena africană. Constatările arheologice și fosilele găsite în cele mai vechi situri indica că homininia — grupul din care fac parte oamenii moderni și rudele lor apropiate — a apărut în Africa în urmă cu aproximativ 7 milioane de ani. Însă, recent, o descoperire în Bulgaria răstoarnă aceste convingeri, sugerând că rădăcinile noastre s-ar putea afla în Europa, departe de continentul african, și că pășirea umană pe planetă s-ar fi produs în Balcani.
Un nou candidat pentru primul hominin european
Cercetătorii au analizat un femur, descoperit în situl arheologic Azmaka din Bulgaria, ce ar putea schimba complet înțelegerea evoluției umane. Osul aparține unei femele și a fost evaluat recent, după ce știința a studiat cu atenție caracteristicile sale anatomice. Colul femural alungit și alte trăsături indică faptul că această femelă trăia în urmă cu aproximativ 7,2 milioane de ani și, potrivit specialiștilor, ar putea fi cel mai vechi reprezentant al omenirii deja cunoscut.
„La o vârstă de 7,2 milioane de ani, acest strămoș, pe care îl încadrăm în genul Graecopithecus, ar putea fi cel mai vechi om cunoscut”, explică profesorul David Begun, de la Universitatea din Toronto, implicat în cercetare. Această specie, dacă va fi confirmată, sugerează că primul hominin din istorie nu a apărut în Africa, ci în regiunea Balcanilor, deschizând o nouă perspectivă asupra traseului evolutiv. În plus, aceste fosile ar putea reprezenta o verigă intermediară între rădăcinile vechi ale homininilor și evoluțiile ulterioare precum Australopithecus sau Homo.
De la pădure la savană: răsturnarea teoriei despre migratorii preumi
Descoperirea din Bulgaria adaugă un strat de complexitate interpretărilor privind începuturile speciei umane. Anterior, cele mai vechi fosile, precum Orrorin tugenensis, găsit în Kenya, fiind datat la aproximativ 6-7 milioane de ani, erau considerate dovezi incontestabile ale apariției homininilor în Africa. Aceste primate aveau deja capacitatea de a merge în două picioare, un pas esențial în evoluția noastră. Însă, analiza fosilei din Bulgaria indică o etapă intermediară, unde mersul biped încă nu era perfect dezvoltat, dar se afla în curs de evoluție.
„Morfologia indică o formă de mers biped aflată în tranziție”, explică studiul. În practică, această primă specie europeană nu era încă complet adaptată pentru deplasarea pe două picioare, combinând mersul pe toate patru și pe două membre. În același timp, nu avea o adaptare completă pentru viața arboricolă, fapt ce indică o evoluție în contextul schimbărilor climatice din Miocenul târziu, când pădurile răraseră, iar zonele aride se extindeau în regiunile estice ale Mediteranei.
Se crede că aceste specii ar fi migrat din urmă în Europa, ca răspuns la noile condiții de mediu, dezvoltând abilități de deplasare pe sol care le-au pregătit pentru generațiile ulterioare. “Graecopithecus freybergi” reprezintă, astfel, o etapă intermediară între strămoșii arboricoli și homininii moderni, însă nu era un biped complet — un proces care, potrivit cercetătorilor, s-ar fi desfășurat pe parcursul mai multor milioane de ani.
Implicații pentru înțelesul evoluției umane
Această descoperire sugerează că migrația hominidelor din Europa către Africa nu a fost neapărat un fenomen unic, ci mai degrabă o parte a unui proces evolutiv complex, ale cărui începuturi s-ar putea afla în regiunea Balcanilor. Pe măsură ce mediul s-a transformat, adaptarea la viața pe uscat și dezvoltarea mersului biped au fost influențate de schimbări climaterice. În plus, această verigă lipsă evidențiază că evoluția noastră a fost mai diversificată decât s-a crezut anterior.
Potrivit specialiștilor, aceste fosile din Bulgaria și Grecia ar putea fi rădăcinile inițiale ale homininilor eurasiatici, care ulterior au migrat spre Africa, unde au dat naștere celor mai vechi și mai cunoscuți oameni: de la Orrorin până la Homo sapiens. Cercetările continuă, iar comunitatea științifică așteaptă cu interes rezultate suplimentare, care să confirme aceste ipoteze și să redefinească traseul evolutiv al speciei noastre.
Studiul a fost publicat recent în revista specializată „Palaeobiodiversity and Palaeoenvironments”, oferind o nouă perspectivă asupra originilor noastre. Într-un context în care înțelesul evoluției umane devine din ce în ce mai complex, aceste descoperiri adaugă detalii esențiale la povestea noastră de milioane de ani. În definitiv, rădăcinile noastre ar putea fi mult mai vaste și mai vechi decât am crezut, chiar și în Europa, departe de continentul african, acolo unde, timp de secole, s-a considerat că totul a început.
