Operațiune internațională împotriva hackingului: România, parte a unei ample acțiuni împotriva rețelelor de distribuție a malware-ului
Pe data de 11 martie 2026, România a fost scena unei operațiuni internaționale majore împotriva criminalității informatice, fiind implicată într-o acțiune coordonată de autoritățile europene și americane, menită să distrugă o rețea de propagare a malware-ului și utilizare a proxy-urilor ilegale pentru ascunderea identității infractorilor cibernetici. La acțiune au participat procurorii DIICOT și polițiștii specializați în criminalitate informatică, în colaborare cu Serviciul de Combatere a Criminalității Informatice, rezolvând o serie de cauze complexe în cadrul unui dosar deschis pe baza unui Ordin European de Anchetă emis de autoritățile judiciare din Franța.
Un tryptic de infracțiuni transfrontaliere, coordonate de francezi
Investigația coordonată de Parchetul Tribunalului Judiciar din Paris vizează o serie de infracțiuni grave, precum constituirea unui grup infracțional organizat, acces ilegal la sisteme informatice, alterarea datelor și perturbarea funcționării acestora, precum și utilizarea de programe informatice în scopuri frauduloase. Anchetatorii au descoperit că, în spatele unei platforme online criptate, se ascundea un sistem complex de distribuție a unor servicii de proxy IP, fiind vorba despre un site care oferea acces contra cost la adrese IP din întreaga lume, utilizate pentru a ascunde și a masca activitățile infracționale ale utilizatorilor.
Operațiune coordonată la nivel mondial și rezultate concrete
Operațiunea a fost desfășurată simultan în opt țări, printre care și România, fiind coordonată de organisme precum Eurojust și Europol. În cadrul acțiunii, autoritățile române au reușit să obțină informații valoroase despre utilizatorii platformei și metodele de plată folosite pentru a finanța această activitate ilegală, precum și detalii tehnice ce au permis deconectarea unuia dintre serverele implicate în rețea. În total, anchetatorii estimează că aproximativ 369.000 de routere și dispozitive din 163 de țări au fost compromise, fiind infectate cu malware, fără ca proprietarii să aibă cunoștință despre utilizarea ilegală a echipamentelor lor.
De asemenea, pentru a păstra anonimatul, clienții plăteau printr-o platformă de plăți în criptomonede, ceea ce a permis infractorilor să încaseze peste 5 milioane de euro. Acest aspect ilustrează vulnerabilitatea sistemelor financiare digitale în fața criminalității organizate, dar și dificultatea autorităților în urmărirea banilor transferați anonim.
Dezactivarea infrastructurii și capturarea resurselor
În cadrul operațiunii coordonate de autoritățile europene și americane, au fost dezactivate 20 de servere situate în Franța, Germania, Ungaria, Țările de Jos, SUA și România, dar și confiscate 34 de domenii online utilizate pentru distribuirea malware-ului. În plus, modemurile infectate şi folosite în acest scop au fost deconectate de la rețea, reducând drastic capacitatea rețelei infracționale de a opera în continuare. În ceea ce privește valoarea monetară, autoritățile americane reușiseră anterior să blocheze circa 3,5 milioane de euro în criptomonede, o lovitură semnificativă pentru resursele financiare ale rețelei.
Contribuția României în această luptă anti-criminalitate cibernetică
România a jucat un rol crucial în aceste operațiuni, prin obținerea de informații esențiale despre utilizatori și metodele de plată, precum și prin contribuția tehnică la deconectarea unuia dintre servere. Collaborarea internațională a fost gestionată în coordonare cu Eurojust, iar în timpul acțiunii, Europol a organizat un Post de Comandă Virtual la sediul său din Haga pentru a sincroniza eforturile multiple ale forțelor implicate.
Ultimele rezultate indică o rețea mai vulnerabilă și o abordare tot mai efficace din partea autorităților în combaterea infracționalității informatice. Cu toate progresele realizate, există speranța că astfel de acțiuni vor diminua, pe termen lung, activitatea infracțională pe internet și vor proteja cetățenii de fraudele care se desfășoară în spatele unor fețe virtuale. În același timp, având în vedere noile modalități de ascundere a activităților ilegale, autoritățile trebuie să rămână și mai vigilente pentru a contracara evoluția rapidă a criminalității cibernetice.
