Se intensifică tensiunile globale în sectorul energetic, în urma războiului din Orientul Mijlociu
Măsurile și declarațiile oficialilor din industria petrolieră și guvernele mondiale indică o situație de criză în domeniul energiei, cauzată de războiul din Orientul Mijlociu și de blocarea Strâmtoarei Ormuz. La conferința anuală CERAWeek, desfășurată luni la Houston, un număr însemnat de lideri din sectorul energetic au avertizat asupra efectelor pe termen lung și au tras semnale de alarmă privind consecințele asupra economiilor globale.
Perturbări majore în aprovizionarea cu energie și creștere a prețurilor
Războiul a provocat una dintre cele mai importante perturbări ale securității energetice globale. Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, o strâmtoare strategică, esențială pentru tranzitul unei cincimi din petrolul maritim mondial. În plus, atacurile drone și rachete asupra infrastructurilor din Golf au deteriorat în timp unele dintre cele mai importante facilități de producție și rafinare de energie, generând temeri de crize prelungite.
Prețul barilului de Brent s-a menținut luni după-amiază în jurul valorii de 99 de dolari, în ciuda declinului provocat de vocea președintelui Donald Trump, care a anunțat că poartă negocieri cu Iranul pentru a pune capăt conflictului. Această creștere accentuată a prețurilor, aproape dublă față de începutul anului, ridică semne de întrebare privind impactul economic pentru consumatori și industrii.
Patrick Pouyanné, CEO-ul TotalEnergies, a semnalat că “consecințele nu sunt doar creșterea prețurilor, ci și perturbarea lanțurilor de aprovizionare”. El a adăugat că și livrările de heliu, component esențial pentru tehnologia semiconductorilor și echipamente medicale, sunt afectate, făcând situația cu atât mai complexă.
Reacția oficialilor din SUA și efectele asupra pieței
Secretarul american al energiei, Chris Wright, a încercat să minimizeze gravitatea crizei, afirmând că prețurile petrolului încă nu au crescut suficient pentru a avea un impact major asupra cererii globale. El a subliniat că intenția administrației Trump a fost să reducă pe termen scurt tensiunile, utilizând eliberări din Rezerva Strategică de Petrol și redirecționări ale livrărilor către Asia.
„Acesta este un conflict pe care pur și simplu nu îl mai puteam amâna”, a declarat Wright, justificând implicarea SUA în război. Totodată, el a menționat că măsurile luate au avut rolul de a calma piețele, dar analiștii avertizează despre efecte pe termen lung.
Concomitent, liderii din sectorul energetic au avertizat asupra riscurilor la adresa creșterii economice globale. Sultan Al Jaber, directorul ADNOC din Emiratele Arabe Unite, a evidențiat cum creșterea prețurilor la petrol crește costul vieții și încetinește dezvoltarea economică peste tot în lume. El a afirmat că „costul uman se va amplifica dacă această criză durează”.
Ben Marshall, reprezentantul Vitol, a avertizat chiar despre riscul unei destrămări severe a cererii dacă prețurile vor ajunge la 120 de dolari pe baril. Analiza pieței indică deja o creștere bruscă a prețurilor futures, ceea ce accentuează incertitudinea pentru următoarele luni.
Impactul asupra economiilor și infrastructurii
Închiderea reprezentativă a Strâmtorii Ormuz a afectat deja fluxurile mondiale de petrol și gaze. Infrastructura critică, inclusiv gigantica uzină QatarEnergy de gaze naturale lichefiate, a fost lovită, iar reparațiile vor dura ani.
Directorul general al Chevron, Mike Wirth, a spus că “va dura până vom reveni la normal”, subliniind că tensiunile din piața energetică nu sunt pe deplin reflectate în prețurile curente. În plus, eforturile internaționale de a încălzi situația, precum importul record de petrol din rezervele strategice ale mai multor țări, nu au avut efectul scontat, prețurile rămânând ridicate.
Japonia, extrem de dependentă de importuri, a contribuit cu aproape 80 de milioane de barili la aceste rezerve, fiind a doua mare aportatoare după Statele Unite. Dar chiar și aceste măsuri temporare nu pot stopa deteriorarea situației în lanțurile globale de aprovizionare.
Criza energetică devine, astfel, un factor de instabilitate economică, cu impact direct asupra costului vieții, salariilor și creșterii economice. În lipsa unei soluții rapide pentru reluarea traficului în Strâmtoarea Ormuz și stabilizarea infrastructurilor petroliere afectate, specialistii avertizează că scenarii de instabilitate prelungită par tot mai probabile.
