Conform Digi24: Istoricul religiilor Eugen Ciurtin, directorul Institutului de Istorie a Religiilor, a avertizat duminică seară, la Digi24, asupra pericolelor pe care le implică expresia „naționalism sănătos”, recent utilizată de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. Ciurtin a subliniat că o astfel de sintagmă a fost frecvent întâlnită în discursul și publicațiile extremei drepte din perioada interbelică, inclusiv în cercurile legionare.
Pericolul sintagmei „naționalism sănătos”
Eugen Ciurtin a precizat că, în opinia sa, politicienii români, adesea la cel mai înalt nivel, „nu par că citesc”, făcând referire la lipsa unei analize istorice profunde înaintea utilizării unor termeni cu rezonanță negativă. Istoricul a explicat că etichetarea naționalismului drept „sănătos” este problematică, deoarece această nuanțare poate masca, intenționat sau nu, ideologii periculoase.
nnEl a atras atenția că astfel de formulări pot fi folosite pentru a legitima și a cosmetiza discursuri și acțiuni care, în realitate, sunt exclusiviste și discriminatorii. „Niciun naționalism nu este sănătos. El este fie naționalism, fie nu este”, a punctat Ciurtin, subliniind că termenul în sine nu poate fi „calificat” pozitiv fără a deschide ușa către interpretări periculoase.
nnPotrivit istoricului, istoria a demonstrat cum discursuri aparent moderate pot ascunde, sub o pojghiță de patriotism constructiv, tendințe radicale. Utilizarea expresiei „naționalism sănătos” de către o figură publică, precum Nicușor Dan, poate fi interpretată ca o încurajare implicită a unor curente care au marcat negativ istoria României.
Lipsa de lectură în clasa politică
Directorul Institutului de Istorie a Religiilor a subliniat un fenomen mai general, și anume o aparentă lipsă de familiarizare a clasei politice românești cu implicațiile istorice și semantice ale anumovenilor pe care îi folosesc. Această superficialitate în discursul public poate duce la propagarea unor idei sau concepte care au o istorie sumbră.
nnCiurtin a avertizat că, prin astfel de declarații, politicienii riscă să reabiliteze, fără să-și dea seama, ideologii extremiste care au avut consecințe devastatoare. El a sugerat că o analiză atentă a contextului istoric în care anumite sintagme au fost utilizate în trecut ar trebui să fie un exercițiu obligatoriu pentru oricine deține o poziție publică importantă.
nnFaptul că o formulare precum „naționalism sănătos” a apărut în discursul public, la un nivel înalt, ridică semne de întrebare legate de educația istorică și de responsabilitatea pe care politicienii o au în fața memoriei colective.
Reacția la declarația primarului general
Declarațiile lui Eugen Ciurtin vin ca un răspuns direct la apariția în spațiul public a sintagmei „naționalism sănătos” în contextul discuțiilor despre identitatea națională și rolul acesteia în societatea contemporană. Primarul general Nicușor Dan a folosit această expresie, declanșând astfel o dezbatere pe marginea semnificațiilor și a conotațiilor sale istorice.
nnCritica istoricului religiilor este centrată pe importanța acordării unei atenții sporite alegerii cuvintelor în sfera publică, mai ales atunci când acestea au antecedente istorice sensibile.
nnIstoricul a reamintit că, în perioada interbelică, discursurile naționaliste, chiar și cele moderate la suprafață, au fost terenul fertil pentru dezvoltarea unor mișcări radicale, cu consecințe tragice pentru societatea românească.
nnEugen Ciurtin a insistat pe necesitatea unei precauții sporite în utilizarea unor termeni care pot fi ușor deturnați de la sensul lor inițial și folosiți pentru a promova agende ascunse sau ideologii periculoase, mai ales atunci când aceștia provin din fondul discursiv al extremismului politic.
Sursa: Digi24
