Un document controversat din 1957 a zguduit Marea Britanie postbelică, propunând dezincriminarea relațiilor homosexuale și măsuri mai dure împotriva prostituției. Raportul Wolfenden, publicat la 4 septembrie, a declanșat o dezbatere aprinsă, reflectând tensiunile sociale ale epocii. Primul tiraj, de 5.000 de exemplare, s-a epuizat rapid, demonstrând interesul public uriaș.
Contextul social și politic
Guvernul britanic a constituit comitetul în contextul unor preocupări legate de prezența prostituției pe străzile Londrei și de creșterea numărului de condamnări pentru acte homosexuale. Legea era severă, chiar și suspiciunile putând duce la anchete și închisoare. În același timp, Marea Britanie se izolase, multe țări europene renunțând deja la incriminarea homosexualității.
Mai multe procese, inclusiv cel al matematicianului Alan Turing, au atras atenția publicului. Aceste cazuri au pus presiune pe autorități, alimentând ideea că legea era nedreaptă și depășită.
Recomandările raportului Wolfenden
Comitetul, format din 15 membri din diverse domenii, a lucrat trei ani. Concluzia centrală a fost istorică: relațiile homosexuale private între bărbați adulți consimțitori nu ar trebui să mai constituie infracțiune. Raportul a făcut o distincție importantă între moralitate și rolul statului. Se susținea că nu orice comportament imoral trebuie pedepsit penal, dacă nu afectează ordinea publică.
În ceea ce privește prostituția, tonul a fost mai dur, recomandându-se sancțiuni mai severe. Criticii au remarcat că accentul nu era pus pe siguranța persoanelor implicate, ci pe eliminarea fenomenului din spațiul public.
Un pas înainte, cu pași timizi
Raportul nu a fost complet modern, păstrând formulări morale negative și reflectând prejudecățile timpului. Cu toate acestea, a mutat dezbaterea spre drepturile individuale și limitele intervenției statului. Schimbarea legii a venit abia în 1967, odată cu adoptarea Sexual Offences Act, care dezincrimina relațiile homosexuale în Anglia și Țara Galilor.
În Scoția schimbarea a venit în 1980, iar în Irlanda de Nord în 1982. Egalizarea completă a vârstei consimțământului a fost realizată abia în anul 2000.
