Procesul privind retrocedarea ilegală a unei porțiuni din Parcul IOR a fost reluat recent în instanță, aducând în prim-plan noua implicare a unui moștenitor al fostei proprietare, Maria Cocoru. La aproape două decenii după ce autoritățile au emis în 2005 dispoziții de retrocedare a unor terenuri din parcul bucureștean, dosarul a fost repus pe rol, după intervenția unui nou suspect în caz: Petre Băjenaru, cunoscut în cercurile imobiliare și politice pentru legăturile sale dificil de ignorat.
### Începutul unei lupte juridice pentru terenul din IOR
Pe 27 ianuarie, la Tribunalul București, avocații părților s-au aflat față în față în cereri și contra-cereri complicate încă din faza inițială. Reprezentanții Grupului Civic IOR-Titan, cei care contestă actul de retrocedare, au insistat că procesul trebuie să continue, susținând că decizia de reluare a acesteia este corectă, în ciuda încercărilor avocaților părții adverse de a o anula. În mod surprinzător, apărarea lui Petre Băjenaru a contestat chiar și imparțialitatea judecătorului, cerând schimbarea acestuia, invocând motive de „lipsă de imparțialitate”.
Pe fond, reprezentanții grupului civic au criticat modul în care s-a gestionat cazul, ironizând chiar calitatea judecătorescă a instanței. “Dacă ne-ar vedea domnul profesor Boroi, nu cred că ne-ar da mai mult de nota 3 pentru modul în care se desfășoară aceste dezbateri”, a spus avocata grupului. Într-un alt moment, pentru a demonstra lipsa de procedură legală, a cerut anularea cererii de chemare în judecată, argumentând că Maria Cocoru, proprietara decedată, nu putea fi parte în proces, deoarece nu fusese citată conform legii.
### Dilema moștenitorului și controversele legale
În timpul dezbaterilor, instanța a admis în cele din urmă că Maria Cocoru nu mai putea participa legal pentru că fusese declarată decedată, însă, la cererea reclamantului, moștenitorul Petre Băjenaru a fost introdus în cauză. Acesta a fost identificat ca fiind cel care urmează să preia drepturile proprietare. Avocații acestuia și ai grupului civic s-au contrat în privința validității acestui drept, solicitând certitudini cu privire la statutul legal al moștenitorului. Autoritatea notarială a fost solicitată pentru a confirma identitatea și calitatea de moștenitor a lui Băjenaru, însă procesul de verificare a întâmpinat obiecții, avocatul grupului civic solicitând prezentarea certificatului original.
Decizia judecătorului de a cere o verificare suplimentară a documentelor a fost resimțită de avocata părții civile ca pe un semn de lipsă de credibilitate față de cadru legal. În același timp, aceasta a anunțat că va depune cerere de recuzare împotriva magistratului, invocând „lipsă de imparțialitate” și „antepronunțare”. Dezbaterile continuă, iar următoarea etapă va fi hotărârea unui alt complet de judecată asupra unei eventuale recuzări.
### Contextul și implicațiile pentru Parcul IOR
Între timp, conflictul din jurul Parcului IOR s-a accentuat, fiind marcat de activism cetățenesc, demolări ilegale și controverse legate de retrocedări. Importante măsuri legale, precum ordonanțe privind defrișarea ilegală a arborilor, au avut ca scop stoparea distrugerii intense a zonei. Cu toate acestea, terenul a rămas aproape complet defragmentat de vegetație, fiind acoperit de acțiuni de tăiere și incendiere repetată, care au stârnit indignare publică.
Mai mult, anchetele sugerează că implicarea familiei Băjenaru în această poveste nu este întâmplătoare. În ciuda faptului că Petre Băjenaru locuiește aparent în apartamentul unei mătuși, el apare ca o figură centrală în schema retrocedărilor și a anumitor afaceri imobiliare de amploare, unele financiate parțial din fonduri publice. Implicarea sa în dosare legate de terenurile din parcul bucureștean și donațiile către partide politice adaugă un strat de complexitate și controverse în acest caz.
În lumina celor întâmplate, procesul judiciar caută să dezvăluie adevărul în mijlocul unei lupte dure pentru controlul și proprietatea terenurilor din zona Parcului IOR, o situație care a atras atenția publică și politică. În timp ce instanța analizează dacă retrocedarea a fost sau nu legală, tensiunile legale și civile din jurul acestui caz promit să continue, iar evoluția va fi urmărită cu interes, întrucât pentru mulți, acest teren reprezintă nu doar un spațiu verde, ci simbolul luptei pentru dreptate și transparență în gestionarea resurselor urbane.
