România, prin vocea fostului cosmonaut Dumitru Prunariu, a analizat semnificația misiunii Artemis 2, care marchează reluarea zborurilor umane spre Lună după peste jumătate de secol. Într-un interviu acordat MEDIAFAX, Prunariu a explicat importanța acestei noi etape în explorarea spațiului și rolul pe care țara noastră îl poate juca în contextul european și global.
Revenirea oamenilor pe traiectoria lunară, după decenii de pauză
Misiunea Artemis 2 reprezintă o întoarcere simbolică și tehnologică în spațiul cosmic, mai precis, apropierea de Lună, după ce ultima aselenizare cu echipaj uman a avut loc în 1972, în cadrul programului Apollo. Prunariu afirmă că aceste misiuni nu sunt doar un moment de spectacole sau de demonstrație tehnologică, ci o punte către înțelepciunea necesară pentru viitorul explorării spațiale.
„Programele spațiale au o întindere foarte mare în timp. De ce nu s-a mai zburat cu oameni spre Lună în ultimele decenii? Pentru că NASA a avut alte priorități: programul navetei spațiale și construirea Stației Spațiale Internaționale,” explică cosmonautul român. Creșterea interesului pentru revenirea lunară este motivată și de potențialul acesteia drept o etapă intermediară pentru alte misiuni mai ambițioase, precum cele spre Marte.
Luna, un intermediar pentru explorarea planetei Marte
Prunariu subliniază că Luna nu are doar valoare științifică, ci și strategico-tehnologică. Acolo se vor construi baze permanente, iar activitățile de cercetare vor viza solul și subsolul lunar. În plus, experiența acumulată în această etapă va informa dezvoltarea tehnologiilor necesare pentru explorarea planetei Marte, punctul final al unui efort de multă vreme.
„Toate acestea sunt necesare pentru o misiune mult mai importantă din punct de vedere istoric: explorarea planetei Marte,” afirmă Prunariu. Această perspectivă a schimbat și abordările tehnologice, în condițiile în care investițiile private au deschis noi posibilități, precum dezvoltarea rachetelor reutilizabile. La rândul lor, companii precum SpaceX și Blue Origin continuă să concurreze în această zonă, contribuind la reducerea costurilor și la emergența unui sector privat puternic.
Provocări și tehnologii moderne în misiunile spațiale
Prunariu remarcă diferențele evidente între navele cu care a zburat el și tehnologia de astăzi. În timpul său, sistemele digitale erau foarte limitate, iar computerele de bord abia păreau să funcționeze. În prezent, tehnologia este complet digitalizată și integrază multiple sisteme controlate de pe ecrane computerizate.
„Pe vremea mea nu existau computere de bord așa cum există astăzi. Însă toate sistemele sunt integrate digital și controlate de pe ecrane computerizate,” specifică cosmonautul. Această evoluție tehnologică contribuie la siguranța și eficacitatea misiunilor, deși provocările rămân legate de succesul lansării și de gestionarea riscurilor tehnice, precum cele legate de scutul termic sau de probleme tehnice care pot apărea în ultimul moment.
Prunariu adaugă că lansarea cu succes a rachetelor este cea mai dificilă parte a acestor misiuni, iar traversarea zonei cu riscuri mai mari de radiații sau imponderabilitate implică și riscul unor disconforturi pentru echipaj. În timpul celor aproximativ zece zile de zbor, corpul uman trece printr-o serie de schimbări fiziologice, dar acestea pot fi recuperate după revenirea pe Pământ.
De la ecrane inteligente, la sistemele automatizate de astăzi, tehnologia avansată a făcut posibilă o abordare mai complexă și mai sigură a zborurilor spațiale. În același timp, percepția asupra planetei, aliniată cu misiunile spațiale, continuă să fie o experiență profundă pentru astronauți. „Îl vezi ca pe un tot unitar, fără granițe, și înțelegi cât de fragil este,” afirmă Prunariu despre momentul în care observă Pământul din spațiu.
Statele europene discută despre rolul contributor la programul spațial european, însă contribuția României s-a diminuat cu peste 35%, ceea ce limitează participarea la proiecte tehnologice și industriale. În ciuda acestor limite, România poate fi implicată în viitoare proiecte și colaborări Europene, însă poate fi necesar un efort mai mare pentru a reînnoi participarea activă în explorarea cosmică.
Dumitru Prunariu afirmă că, dacă ar avea 30 de ani și ar primi o ofertă pentru o misiune către Lună sau Marte, ar accepta imediat, în special pentru această din urmă țintă. Pentru moment, România va trebui să aștepte și să participe în continuare, alături de alte state europene, la programele Spaței pentru a contribui la noile descoperiri și tehnologii.
Programul Artemis 2 urmează să fie lansat începând cu anul 2024, marcând astfel anumite pași concreți în această direcție. În această perioadă, întreaga comunitate spațială internațională urmărește cu interes pregătirile pentru primul zbor cu echipaj spre Lună, în cadrul acestei noi etape a explorării umane în cosmos.
