România are o prezență redusă în actualul program spațial european, dar participarea la misiunea Artemis II, care marchează reluarea zborurilor umane spre Lună după mai bine de 50 de ani, ar putea crea noi oportunități. Dumitru Prunariu, prim astronaut român și membru fondator al Agenției Spațiale Române, explică în interviul acordat Mediafax semnificația acestei misiuni pentru explorarea planetară și pentru industria spațială din țara noastră.
Revenirea oamenilor pe Lună reprezintă un moment de referință pentru întreaga comunitate spațială. Într-un context dominat de costurile mari ale programelor, Prunariu evidențiază faptul că aceste investiții sunt justificate prin avansul tehnologic și prin perspectivele deschise pentru cercetarea planetei Marte. Misiunea Artemis 2 nu doar că va duce astronauți în apropierea satelicului natural, ci va servi ca bază pentru dezvoltarea unor tehnologii esențiale pentru misiunile dincolo de orbita lunară.
Nevoia tehnologică și rolul Lunarului în explorarea marțiană
Luna devine un ”intermediar” în drumul spre Marte, afirmă Prunariu. Aici urmează să fie construite baze umane permanente, iar solul lunar va fi folosit pentru experimente în domenii precum extragerea resurselor sau dezvoltarea tehnologiilor pentru condiții de viață în medii extreme. Toate aceste experiențe vor pregăti terenul pentru misiunile către planeta roșie, considerate următoarea frontieră pentru explorare.
El explică faptul că, deși programul Artemis este costisitor – de la estimările inițiale de 500 de milioane de dolari pentru lansare, ajungând la peste patru miliarde de dolari – el oferă o platformă suficient de robustă pentru dezvoltarea tehnologiilor utilizate ulterior în misiunile interplanetare.
Dezvoltarea industriei spațiale și implicarea României
Prunariu face referire la schimbările majore din industrie, în special la rolul tot mai important al sectorului privat. În prezent, companii precum SpaceX și Blue Origin au făcut progrese semnificative în dezvoltarea rachetelor reutilizabile, ceea ce reduce costurile lansărilor. SpaceX, de exemplu, are un procentaj de aproximativ 84% din totalul lansărilor comerciale de sateliți la nivel mondial, fiind un jucător principal pe piață.
România, deși a avut participări mai restrânse, ar putea să-și intensifice implicarea în programele spațiale europene. În ultimii ani, țara a redus contribuția la Agenția Spațială Europeană, ceea ce limitează oportunitățile de colaborare și de dezvoltare în domeniu. Dumitru Prunariu consideră că, dacă țara noastră ar crește implicarea, ar putea accesa tehnologii și proiecte de cercetare importante pentru viitorul explorării spațiale.
Se pune totodată accent pe avansul tehnologic al navelor spațiale moderne. Capsula Orion, folosită în misiunea Artemis II, este mult mai sofisticată comparativ cu navele utilizate în trecut. Sistemele sunt complet digitalizate și controlate de pe ecrane computerizate, înlocuind tehnologia electromecanică de altădată.
Pentru Prunariu, cea mai mare provocare în cadrul acestor misiuni devine succesul lansării și gestionarea problemelor tehnice care pot apărea pe parcurs. El menționează că, în 2022, lansarea Artemis a fost amânată din cauza unor defecțiuni tehnice, iar scutul termic al capsulei Orion nu a funcționat perfect la reintrarea în atmosferă, fapt ce a dus la ajustări pentru viitoarele misiuni.
<
h2 provocările și impactul asupra echipajului în zborurile spațiale>
Imponderabilitatea, una dintre condițiile frecvent întâlnite în spațiu, nu este la fel de plăcută precum pare, explică Prunariu. Modificările fizice, disconfortul muscular și sensibilitatea la radiații se adaugă la complexitatea acestor misiuni. El subliniază totodată că, deși unele simptome sunt recuperabile după întoarcerea pe Pământ, traversarea unei zone cu nivel mai mare al radiațiilor și alte provocări tehnice sunt factori critici pentru siguranța echipajului.
De asemenea, vizualizarea Pământului din spațiu produce un efect numit „overview effect”, o percepție profundă asupra fragilității planetei și necesității protejării ei. În ochii lui Prunariu, această imagine transmite mesajul că, indiferent de tehnologie, responsabilitatea față de planetă rămâne una colectivă.
Întrebarea dacă România va putea participa activ la viitoarele misiuni spațiale, Prunariu o consideră în principal o chestiune de implicare politică și economică. Deși teoretic țara are această posibilitate, nivelul actual de contribuție la Agenția Spațială Europeană limitează șansele de implicare directă.
Când este întrebat dacă, ar fi avut 30 de ani în prezent, ar accepta o misiune pe Lună sau Marte, Prunariu răspunde că, pentru Marte, ar accepta fără ezitare. În privința zilei de astăzi, menționează că preferă să urmeze un program de pregătire pentru o astfel de aventură, în condițiile în care condițiile tehnologice și medicale sunt mai avansate.
<
Artemis II – o etapă în schimbarea arhitecturii explorării spațiale>
Dumitru Prunariu subliniază că misiunea Artemis II nu este doar un pas tehnic, ci și simbolic. Ea marchează începutul unei noi arhitecturi a explorării planetare, în care investițiile private și colaborarea internațională devin și mai importante. Programul urmărește testarea sistemelor pentru revenirea umană pe Lună, dar și pregătirea pentru misiuni mai lungi și mai complexe, inclusiv pe Marte.
Aproximativ 2.000 de specialiști, de la ingineri și medici până la cercetători și tehnicieni, contribuie la succesul acestor proiecte. În opinia sa, aceste inițiative transmit și un mesaj pentru tineri: spiritul de explorare continuă și inovarea sunt esențiale pentru evoluția civilizației. În plus, fiecare lansare reprezintă o acumulare de cunoștințe și experiențe, brodată pe munca comună a cetățenilor lumii. În data de 9 mai 2023, urmează să aibă loc o lansare importantă a unei rachete europene, în cadrul programului de cercetare spațială.*
