Conform Economistul.ro: Europa, pregătită pentru sancțiuni anticorupție post-Trump
Guvernele europene ar trebui să înceapă încă din această perioadă să documenteze tranzacțiile externe cu potențial de corupție și să anticipeze o eventuală cooperare cu Statele Unite pe tema sancțiunilor, după încheierea mandatului actualei administrații americane. Această propunere vine din partea unor analiști ai European Council on Foreign Relations (ECFR), care subliniază necesitatea pregătirii din timp a instrumentelor și informațiilor necesare.
Sarah McCool și Jim O’Brien, autorii analizei publicate de ECFR, sugerează ca o viitoare administrație americană să fie pregătită să aplice sancțiuni anticorupție din prima zi. Aceștia propun ca, în paralel, liderii europeni să înceapă colectarea de informații despre tranzacțiile suspecte, să evite finanțarea acestora acolo unde există interese europene și să-și consolideze propriile regimuri de sancțiuni. Zone precum Caucazul de Sud, Balcanii de Vest, Gaza, Rusia și Ucraina sunt identificate ca fiind deosebit de relevante în acest sens.
Potrivit analizei, investigațiile jurnalistice, cele ale societății civile, dar și cele guvernamentale europene sau ale Congresului american ar putea furniza baza factuală necesară pentru eventuale decizii de sancționare. Se propune explorarea modului în care organisme europene, precum Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Parchetul European, ar putea colabora cu autoritățile americane responsabile de aplicarea sancțiunilor.
Zone de risc și instrumente de acțiune
n
Autorii atrag atenția asupra faptului că anumite inițiative politice externe, în special cele ale administrației Trump, ar putea crea avantaje financiare pentru persoane apropiate oficialilor americani. Efectele acestor aranjamente ar putea persista și după încheierea mandatului, limitând libertatea de acțiune a viitoarelor administrații americane. Aceste afirmații reprezintă evaluarea autorilor și nu constituie concluzii judiciare.
Printre zonele indicate ca fiind de potențial risc se numără Gaza, unde acordarea unor drepturi asupra terenurilor sau activelor unor persoane apropiate administrației ar putea influența viitorul control al resurselor și ar putea restricționa opțiunile politice. Aceeași preocupare este extinsă la acorduri privind minerale, infrastructură și investiții în regiuni precum Caucazul de Sud, Balcanii de Vest, Ucraina, Rusia și Republica Democrată Congo.
Propunerea centrală este ca o administrație americană succesoare să considere sancțiunile anticorupție un instrument de politică externă disponibil imediat, bazându-se pe regimul Global Magnitsky. Acest instrument permite sancționarea persoanelor străine implicate în corupție, restricționând accesul acestora la teritoriul SUA și la sistemul financiar american. Analiza subliniază importanța acestor mecanisme în situațiile în care tranzacțiile implică atât beneficiari americani, cât și parteneri străini.
Rolul Europei și cooperarea transatlatică
n
În acest context, guvernele europene ar putea juca un rol esențial prin colectarea și păstrarea informațiilor despre tranzacțiile suspecte în care sunt implicate companii sau finanțări europene. De asemenea, se recomandă ca mai multe țări europene să analizeze adoptarea unor instrumente naționale de sancționare anticorupție.
Pentru Uniunea Europeană, analiza propune examinarea posibilitățor de cooperare între instrumentele sale privind statul de drept și organisme precum OLAF și Parchetul European, în vederea sprijinirii unei viitoare colaborări cu autoritățile americane competente în materie de sancțiuni. Acest lucru ar viza capacitatea de investigație și schimbul de informații.
Se sugerează și reluarea coordonării între UE și Statele Unite în programele de reformare a achizițiilor publice, pentru a reduce vulnerabilitățile ce pot permite acordarea netransparentă a contractelor. O politică europeană de sancțiuni, coordonată cu măsurile americane, ar spori semnificativ impactul asupra actorilor sancționați, limitându-le accesul la sistemul financiar și comercial internațional.
Autorii recunosc că aplicarea rapidă a sancțiunilor poate ridica dificultăți diplomatice și că dilemele legate de prioritizarea obiectivelor politice vor trebui analizate înainte de preluarea mandatului de către o nouă administrație americană.
Publicația European Council on Foreign Relations a difuzat analiza pe 10 august 2026. Documentul reflectă opiniile autorilor Sarah McCool și Jim O’Brien și nu reprezintă o poziție oficială a organizației sau a vreunui guvern.
Sursa: Economistul.ro
