Conform Economica: România a intrat oficial în recesiune economică, cifrele pentru primul trimestru al anului 2026 indicând o contracție a economiei. Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 1,2% în termeni reali, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, o valoare mult prea mare pentru a fi recuperată în cursul anului, anticipează specialiștii.
Perspective sumbre pentru 2026
Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, avertizează că întregul an 2026 ar putea fi marcat de o creștere economică negativă. „Minusul de 1,2% trimestrul I 2026 față de trimestrul I din 2025 va fi foarte greu de recuperat”, a declarat acesta. Potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS), PIB-ul a înregistrat o scădere de 1,1% pe serie ajustată sezonier.
Soluții limitate și riscul inflaționist
În contextul actual, economiștii consideră că soluțiile precum „tipărirea de bani” sau „aruncarea banilor din elicopter” nu mai sunt viabile. Aceste măsuri, aplicate în ultimii ani, s-au transformat în inflație, afectând puterea de cumpărare și stabilitatea prețurilor. A rămas imperativă o analiză riguroasă a cheltuielilor publice fără acoperire. Deficitele statului, potrivit lui Codîrlașu, pot fi închise doar prin inflație, un scenariu periculos în perioada de stagflație, unde politica monetară a BNR nu mai poate oferi sprijin. Banca Centrală Europeană a recurs la o majorare a ratei dobânzii de referință pentru a combate inflația, însă Banca Națională a României se vede în imposibilitatea de a urma același curs, temându-se că o creștere a dobânzii de politică monetară ar alimenta direct inflația existentă.
Fondurile europene, singurul motor de creștere
Singurul motor de creștere identificate de specialiști sunt fondurile europene, considerate esențiale pentru stimularea investițiilor. De asemenea, investițiile în sectorul energetic sunt cruciale. România se confruntă cu cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, un monopol deținut de stat determinând veniturile bugetare. Diversificarea pieței prin proiecte energetice ar putea ameliora această situație și ar putea contribui la creșterea economică.
Așa cum anticipează Adrian Codîrlașu, „în aceste condiții, abia anul viitor dacă vom avea o creștere economică de 0% și să scăpăm de minus pe economie”. Aceasta înseamnă că 2027 ar putea reprezenta un an de stagnare, un nivel optimist în condițiile situației economice actuale.
Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate indică o contribuție nulă din partea agriculturii, silviculturii și pescuitului la creșterea PIB în cele două estimări. Industria a avut o contribuție negativă, de -0,2%, cu o ușoară scădere a volumului de activitate în cea mai recentă estimare.
Sursa: Economica
