Economia subterană a Germaniei a atins în 2025 cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, o situație care evidențiază provocările economice și sociale cu care se confruntă cea mai mare economie a Europei. Conform unui studiu recent realizat de economistul Friedrich Schneider, cercetător în domeniul finanțelor la Universitatea din Linz și la Institutul pentru Cercetări Economice Aplicate din Tübingen, amploarea economiei informale din Germania a crescut semnificativ, fiind determinată de o serie de factori complexi, printre care dificultățile economice și criza financiară persistenta.
### Economia subterană, o problemă veche, acutizată de actualitate
Deși fenomenul economiei informale nu este nou pentru Germania, rapoartele recente indică faptul că acesta a atins un nivel alarmant. În ultimii ani, măsurile restrictive impuse pentru combaterea crizelor de sănătate și instabilitatea economică cauzată de pandemie au avut un impact direct asupra sectorului legal, mulți cetățeni și întreprinderi alegând să opereze în umbră pentru a evita fiscalitatea, reglementările stricte sau pentru a face față pierderilor financiare.
Friedrich Schneider afirmă că “dimensiunea economiei paralele în Germania este estimată a fi în jur de 250 de miliarde de euro, reprezentând aproape 8% din produsul intern brut al țării”. El adaugă că pentru realizarea acestor estimări s-a bazat pe multiple modele economice și pe analiza fluxurilor financiare, însă cifrele exacte rămân greu de stabilit din cauza naturii clandestine a acestor activități.
### Cauzele și consecințele expandării economiei informale
Dificultățile economice generate de criza globală, în combinație cu creșterea inflației, scăderea numărului de locuri de muncă și salariile stagnante, au făcut ca numeroase persoane și companii să caute alternative mai puțin rigide pentru a-și asigura venituri. De asemenea, un număr tot mai mare de antreprenori își desfășoară activitatea fără a rămâne în evidența fiscală pentru a evita povara fiscală și birocrația în creștere.
Dezvoltarea economiei subterane are însă și efecte negative majore pentru stat, reducând semnificativ baza de impozitare și, implicit, resursele disponibile pentru servicii publice precum sănătatea, educația sau sistemul social. O astfel de situație devine o problemă de echilibru pentru Guvern, care trebuie să găsească soluții eficiente pentru combaterea acestei fenomene fără a adânci și mai mult distanța dintre sectorul oficial și cel paralel.
### Perspective și măsuri de control
Deși autoritățile din Germania recunosc existența și amploarea acestei probleme, măsurile concrete pentru reducerea economiei informale rămân complicate. Strategiile propuse includ simplificarea procedurilor fiscale, campanii de informare și verificări sporite, dar și consolidarea controalelor asupra sectorului neînregistrat.
Criza economică și provocările sociale generate de criza globală păstrează Germania într-o poziție delicată, iar creșterea economiei subterane reprezintă un semnal clar că actuala model de gestionare trebuie reevaluate pentru a recupera încrederea populației și pentru a stimula creșterea economică pe termen lung.
Pe măsură ce anii vor trece, evoluția acestor fenomene va fi crucială pentru stabilitatea economică și socială a țării, iar autoritățile vor trebui să găsească echilibrul între măsurile punitive și cele menite să stimuleze legalitatea și transparența economică. Într-o Europă în care transparența și justiția fiscală devin tot mai importante, recuperarea economiei oficiale și reducerea evaziunii fiscale vor constitui un obstacol esențial în asigurarea viitorului stabil al Germaniei.
