La București, s-a încheiat recent Economist România Government Roundtable 2026, un eveniment de anvergură ce a reunit lideri politici, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri global. Pe durata a trei zile, discuțiile s-au concentrat pe teme cruciale, de la securitatea internațională și energie, până la finanțe, tehnologie, democrație și viitorul integrării europene. Contextul evenimentului a fost marcat de tensiunile geopolitice în creștere.
România și provocările globale
Președintele României, Nicușor Dan, a subliniat în discursul său de deschidere evoluția istorică a țării și capacitatea acesteia de adaptare în fața crizelor. A descris transformarea economică post-1990 drept o „mare poveste de succes”, menționând creșterea PIB-ului. Nicușor Dan a atras atenția asupra riscurilor generate de atacurile hibride și războiul informațional, dar și asupra problemelor internaționale care afectează economiile europene. A vorbit despre consolidarea instituțiilor și a menționat ideile economistului Daron Acemoglu privind reforma structurală. În plus, a susținut accelerarea integrării pieței unice europene în domenii precum energie, servicii financiare și infrastructură digitală.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj video participanților, evidențiind presiunile externe cu care se confruntă țara sa. A accentuat importanța cooperării cu România și Uniunea Europeană. Maia Sandu a declarat că „încercările Moscovei de a destabiliza Republica Moldova au eșuat, iar Republica Moldova s-a dovedit rezistentă”. A menționat rolul Ucrainei în stabilitatea regională și a prezentat sprijinul european ca un element crucial în procesul de reformă și apropiere de Uniunea Europeană.
Energie, inflație și securitate europeană
Guvernatorii băncilor centrale, Mugur Isărescu și Yannis Stournaras, au analizat efectele crizei energetice globale în cadrul conferinței. Mugur Isărescu a subliniat că „pasivitatea nu este o opțiune atunci când lovesc crizele” și a pledat pentru politici proactive. A accentuat importanța coordonării între politica fiscală și cea monetară. Yannis Stournaras a abordat efectele de durată ale șocurilor energetice și presiunile inflaționiste persistente în Europa.
În sesiunile dedicate securității, Tarja Jaakkola, reprezentantă NATO, a vorbit despre eforturile Alianței de a sprijini dezvoltarea industriei și capacităților de apărare europene. A discutat despre obiectivele de cheltuieli ale blocului comunitar, planurile de reînarmare și interoperabilitate. Ministrul român al Apărării, Radu Miruța, a dezvăluit că 40% din bugetul ministerului său este alocat unor noi investiții în proiecte SAFE. Reprezentanții industriei au subliniat necesitatea unei strategii de securitate energetică pentru a depăși fragmentarea existentă.
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a abordat poziția strategică a țării la frontiera estică a Europei. A pledat pentru extinderea UE către est și investiții în coridoare energetice. Alexandru Munteanu, prim-ministrul Republicii Moldova, a fost de acord cu Bolojan, afirmând că țara sa „face lucruri pe nume și nu doar vorbește” în ceea ce privește aderarea la UE.
