Conform Descopera: Ce este efectul Mandela: mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Fenomenul „efectul Mandela” descrie situații în care un număr mare de persoane împărtășesc aceeași amintire falsă, convinse că un anumit eveniment, replică dintr-un film sau detaliu s-a petrecut într-un mod anume, deși realitatea, verificată prin dovezi, este alta. Termenul a fost popularizat de scriitoarea americană Fiona Broome în 2009, după ce a descoperit că multe persoane își aminteau că Nelson Mandela murise în închisoare în anii 1980, deși acesta a fost eliberat în 1990 și a decedat abia în 2013.
Acest fenomen, deși pare desprins din science-fiction, are explicații psihologice solide, legate de modul în care funcționează memoria umană. Cercetările în domeniu arată că memoria nu este o înregistrare pasivă, ci un proces activ de reconstrucție.
Cum funcționează memoria și de ce greșește
Psihologia modernă a demonstrat că amintirile nu sunt stocate în creier precum fișierele pe un calculator, gata de a fi redate în forma lor originală. În momentul în care ne amintim un eveniment, creierul reconstruiește acea amintire, bazându-se pe informațiile inițiale, dar și pe cunoștințele acumulate ulterior, pe așteptări și pe contextul în care are loc reamintirea.
Acest proces de reconstrucție poate introduce erori, iar uneori, aceleași erori pot fi replicate în mintea mai multor persoane. Psiholoaga americană Elizabeth Loftus, un nume de referință în studiul memoriei, a demonstrat prin numeroase experimente cum informațiile primite ulterior, întrebările sau sugestiile pot influența în mod semnificativ amintirile.
Exemple celebre ale memoriei colective distorsionate
Cel mai cunoscut exemplu de „efect Mandela” provine din universul cinematografic Star Wars. Mulți spectatori sunt convinși că în filmul „Imperiul contraatacă”, personajul Darth Vader rostește replica: „Luke, I am your father.” În realitate, replică exactă este: „No, I am your father.”
Un alt exemplu des vehiculat este cel al personajului mascota din jocul Monopoly. Mulți își amintesc că acesta poartă un monoclu, însă o analiză atentă a ilustrațiilor din joc arată că personajul nu a avut niciodată un astfel de accesoriu. De asemenea, în Statele Unite, o parte semnificativă a populației crede că seria de cărți pentru copii se numește „The Berenstein Bears”, în ciuda faptului că titlul corect este „The Berenstain Bears”.
Teoriile spectaculoase, precum existența universurilor paralele sau modificări ale realității, au apărut ca explicații pentru acest fenomen. Cu toate acestea, cercetarea științifică nu oferă nicio dovadă în sprijinul acestor ipoteze. Explicațiile se concentrează pe mecanismele cognitive, pe sugestibilitate și pe modul în care creierul completează informațiile incomplete, bazându-se pe tipare și cunoștințe anterioare. Efectul Mandela ne arată fragilitatea propriilor noastre amintiri.
Denumirea de „efect Mandela” a fost propusă în 2009 de Fiona Broome.nnÎn psihologie, o „amintire falsă” este o amintire a unui eveniment sau a unui detaliu care nu corespunde realității, dar pe care persoana îl percepe ca fiind autentic.nnElizabeth Loftus a realizat numeroase studii în care a demonstrat că memoria poate fi modificată de informații externe primite ulterior unui eveniment.nnStudiul memoriei și al fenomenelor precum efectul Mandela continuă să fie un subiect de interes major în psihologie.
Sursa: Descopera