Învățământul românesc se află în fața unei noi provocări, atunci când tehnologizarea excesivă încearcă să substituie rolul educatorului tradițional. În ultimele luni, numeroase școli din țară au început să adopte soluții bazate pe inteligența artificială pentru a asista procesul educațional, ridicând întrebări legate de riscurile și beneficiile acestei tehnologii. În timp ce promotorii susțin o modernizare a sistemului, experții avertizează asupra posibilelor capcane dezinformare și impact negativ asupra dezvoltării copilului.
Utilizarea algoritmilor în școli: avantaje sau pericole?
Mulți specialiști cred că introducerea inteligenței artificiale în procesul educational poate eficientiza și personaliza învățarea. În unele școli din România, algoritmi analizează progresul elevilor pentru a le sugera materia potrivită, astfel încât fiecare copil să primească o atenție adaptată nevoilor sale. Totuși, există și voci critice care avertizează asupra riscului ca astfel de tehnologii să devină o unealtă folosită mai mult pentru monitorizarea excesivă sau înlocuirea completă a profesorilor.
Directoarea unei școli din Capitală, Andreea Nistor, susține că „tehnologia trebuie să fie complementar educației, nu să o substituie total. Există aspecte empatice și sociale pe care doar un dascăl le poate transmite”. În plus, experții avertizează asupra pericolului de a transforma procesul de învățare într-un simplu set de date, ceea ce poate duce la învățarea mecanică, fără a dezvolta gândirea critică.
De asemenea, există temeri în privința acurateței datelor folosite în algoritmi, precum și posibilitatea ca aceștia să fie influențați de bias-uri preexistente, ceea ce ar putea conduce la discriminare în procesul educațional. În aceste condiții, părinții și cadrele didactice se întreabă dacă tehnologia nu vine, de fapt, cu mai multe riscuri decât beneficii.
Soluții pentru evitarea capcanei dezinformării și a dependenței de algoritmi
Pentru a diminua riscurile, autoritățile și specialiștii propun măsuri de reglementare și control mai stricte în implementarea acestor tehnologii în școli. În primul rând, este nevoie de programe de formare și informare pentru elevi, părinți și cadre didactice, astfel încât să înțeleagă limitele și potențialele capcane ale inteligenței artificiale.
Un alt pas important este monitorizarea constantă a algoritmilor utilizați, pentru a identifica și corecta eventualele bias-uri. De asemenea, trebuie păstrată o relație strânsă între tehnologie și pedagogie, astfel încât învățarea să rămână, în primul rând, interacțiune umană și gândire critică. În plus, adaptarea continua a planurilor didactice și a conținuturilor digitale trebuie să fie o prioritate, pentru a evita ca elevii să devină dependenți de suportul algoritmic și să piardă capacitatea de a-și dezvolta propriile opinii.
Un exemplu concret de măsuri luate s-a materializat în data de 10 aprilie, când Ministerul Educației anunța crearea unui ghid național pentru utilizarea responsabilă a tehnologiei în școli. Documentul clarifică limitele utilizării algoritmilor și recomandă includerea unor module de dezvoltare a gândirii critice în curriculum-ul digital, pentru a contracara dezinformarea și manipularea.
În tot acest proces, rolul profesorului rămâne esențial, chiar dacă mijloacele digitale sunt tot mai prezente. În ultimii ani, tot mai mulți educatori cer o regândire a rolului lor, pentru a combina tehnologia cu abilități umane, precum empatia și creativitatea, considerate fundamentale în formarea elevilor. De asemenea, se urmărește dezvoltarea unor platforme educaționale centralizate, care să monitorizeze și să asigure transparența datelor, pentru evitarea manipularilor sau utilizării abuzive a informațiilor.
Pe masa discuțiilor se află și o inițiativă legislativă care propune crearea unei comisii de specialiști pentru supervizarea echipamentelor digitale utilizate în școli, precum și implementarea unor verificări periodice, pentru a asigura un nivel ridicat de siguranță și etică în aplicarea tehnologiei educaționale. Această măsură ar putea fi adoptată până în luna iunie a acestui an, în contextul intensificării eforturilor de digitalizare a învățământului românesc.
