Societate

Europa se află sub o amenințare crescută din partea Iranului, care își extinde activitatea militară și cibernetică, punând în pericol atât securitatea regională, cât și cea continentală

Europa se află sub o amenințare crescută din partea Iranului, care își extinde activitatea militară și cibernetică, punând în pericol atât securitatea regională, cât și cea continentală

Europa se află sub o amenințare crescută din partea Iranului, care își extinde activitatea militară și cibernetică, punând în pericol atât securitatea regională, cât și cea continentală. În timp ce țările europene întăresc măsurile de apărare, Teheranul pare hotărât să-și manifeste influența prin atacuri cu drone, rachete și operațiuni de spionaj, adresate în principal celor care critică regimul sau sprijină intervenția militară occidentală în Orientul Mijlociu.

Atacuri iraniene și răspunsul european

De câteva săptămâni, Statele europene se află în alertă după ce dronele iraniene au fost implicate în atacuri asupra Ciprului. O dronă a lovit o bază a Forțelor Aeriene Regale Britanice pe insulă, iar alte dispozitive au fost interceptate înainte de a cauza daune. În urma acestor incidente, Marea Britanie, Franța și Grecia au mobilizat forțe aeriene și maritime pentru a monitoriza și apăra teritoriile lor, anticipând posibile noi atacuri cu drone.

Liderii acestor state sunt de părere că riscul nu se limitează la regiunea în care Iranul are interese directe. Fostul prim-ministru olandez și actual șef al NATO, Mark Rutte, a tras un semnal de alarmă, afirmând că Iranul reprezintă o amenințare de proporții pentru întreaga Europă, nu doar pentru Orientul Mijlociu. „Iranul este pe cale să dobândească capacitatea nucleară și rachete balistice cu raze de acțiune lungă, ceea ce creează un pericol chiar și pentru capitale precum Berlin și Roma”, a declarat Rutte.

Reacțiile europene au venit și în contextul unor declarații dure din partea Iranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian a avertizat că orice atac împotriva Teheranului va fi considerat complicitate cu agresorii. În același timp, Iranul neagă intenția de a escalada conflictul, însă statul face măsuri atât pentru dezvoltarea arsenalei sale militare, cât și pentru atacuri hibride.

Rachete cu rază lungă, ținte în Europa

Unele rapoarte strategice indică faptul că Iranul a avansat în dezvoltarea unei rachete balistice intercontinentale, cu o rază de acțiune de peste 10.000 de kilometri, fiind capabilă să atingă și ținte din Europa sau SUA. Chiar dacă aceste rachete sunt încă în faza experimentală, experți precum Antonio Giustozzi de la Royal United Services Institute din Londra avertizează asupra posibilității ca Iranul să le utilizeze pentru a provoca panică și destabilizare, chiar dacă nu le va folosi masiv.

Cele mai periculoase sisteme de rachete aflate în arsenalul iranian sunt cele de medie rază, cu o acoperire de aproximativ 2.000 de kilometri. Rachetele Sejjil și Khorramshahr ar putea avea rază de acțiune suficientă pentru a lovi zone precum Bulgaria, România sau Grecia, dacă Iranul decide să le folosească. În acest context, Zona de Sud a Europei devine un spațiu de interes pentru posibile atacuri.

Ceva mai puțin evident, dar tot la fel de grav, este dezvoltarea unei arme de rachetă cu rază extrem de lungă, ce ar putea chiar să atingă capitale precum Berlin sau Roma. Chiar dacă e puțin probabil ca Iranul să lanseze astfel de operațiuni în viitorul apropiat, capacitatea de a le fabrica și testa rămâne o sursă de anxietate pentru experți și oficiali militari.

Drone și infiltrați: vulnerabilitățile europene

Iranul a investit masiv în drone, arătând o preferință pentru această formă de război aerian neconvențional. Dronele de atac Shahed, folosite și de Rusia în Ucraina, sunt capabile să zboare până la 2.500 de kilometri, fiind o amenințare tot mai palpabilă pentru Europa. Cipru a fost, până acum, principalul țintă, cu o dronă doborâtă și altele interceptate înainte de a atinge ținte vitale.

Experții vorbesc despre riscul ca Iranul să folosească drone comerciale, chiar și unele de jucării, pentru a provoca haos în traficul aerian european sau pentru a ataca ținte militare și infrastructuri critice. În plus, rețelele de agenți sub acoperire, operate de Teheran în diverse țări europene, pot coordona astfel de atacuri, sau pot planifica operațiuni de intimidare și asasinare.

Unul dintre cele mai importante aspecte semnalate de evaluări este faptul că Iranul are un istoric lung de implicare în planificări de atentate și spionaj în Europa. Acţiuni precum tentativa de asasinare a unor disidenți sau implicarea în atacuri cibernetice de amploare sunt deja o realitate pentru serviciile de securitate ale statelor din regiune.

Informațiile indică și o capacitate cibernetică avansată: Iranul are unități specializate în război informatic, susținute cu zeci de milioane de dolari, și este considerat unul dintre adversarii occidentali cei mai pregătiți în acest domeniu. Deocamdată, activitatea cibernetică a Iranului pare să fi scăzut temporar, dar oficialii susțin că amenințarea nu a dispărut și poate izbucni în orice moment.

Războiul nevăzut continuă sub suprafață

Europa traversează o perioadă dinamică, în care amenințările fizice și cele virtuale ale Iranului se contopesc, creând o stare de alertă în creștere pentru toate statele membre. În ciuda măsurilor de protecție și a măsurilor diplomatice, relicvele din trecut și tehnologia de ultimă oră ale regimului de la Teheran pun în pericol liniile de apărare ale continentului.

Ce rămâne clar este că, în acest joc complex, niciun lider european nu poate ignora riscurile. În timp ce oficialii din Europa întăresc escadrilele, sistemele de avertizare și echipamentele de apărare, Iranul continuă să caute puncte slabe, fie la nivelul infrastructurii, fie prin metode clandestine. Obiectivul lor pare să fie destabilizarea unei Europe tot mai preocupate de o amenințare așa cum nu a mai întâlnit de mult timp.