Un focar de meningită izbucnit în Marea Britanie, soldat cu două decese și zeci de îmbolnăviri, ridică semne de întrebare privind nivelul de pregătire al Europei în fața unei potențiale răspândiri a bolii. În timp ce autoritățile britanice încearcă să limiteze situația, diferențele dintre statele europene în ceea ce privește accesul la vaccinuri devin tot mai evidente, inclusiv în cazul României.
Focarul din Anglia și reacția autorităților britanice
Între 13 și 18 martie, în sud-estul Angliei au fost identificate 27 de cazuri de meningococică invazivă, înmânate de bacteria Neisseria meningitidis de grup B. Dintre acestea, nouă cazuri au fost confirmate ca fiind cauzate de bacteria de tip B, iar două persoane tinere au murit – un elev de 18 ani și un student de 21 de ani. Autoritățile sanitare britanice descriu această situație drept un „focar fără precedent”, iar ECDC a transmis că riscul pentru populația generală din Europa, în urma acestor evenimente, este foarte scăzut.
Pe teren, măsurile implementate de oficiali vizează administrarea de antibiotice preventive pentru cei expuși, începând cu studenți, personalul din clubul de noapte implicat în cercetări și contactele apropiate. În plus, în jurul orașului Canterbury, au fost deschise patru centre speciale pentru vaccinarea și tratamentul de urgență. Aproximativ 5.000 de studenți sunt contactați pentru a primi vaccinul împotriva meningitei de tip B, ca măsură preventivă. Potrivit oficialilor, aceste măsuri sunt menite să stopeze cât mai curând răspândirea infecției.
Ce spun martorii și specialiștii
Martorii citați în presa locală vorbesc despre o situație tensionată, însă subliniază eforturile autorităților de a gestiona criza. „A fost o situație extrem de stresantă pentru toți cei implicați, dar am simțit că sunt în mâini bune,” a spus un student care a fost tratat preventiv după ce a frecventat clubul în cauză.
Specialiștii în sănătate publică atrag atenția asupra importanței vaccinării și a conștientizării riscurilor. Dr. Maria Popescu, infecționist la unul dintre spitalele universitare din București, explică că, în condițiile unui focar local, prevenția rămâne cea mai eficientă armă: „Vaccinul MenB este disponibil în anumite state europene, însă în altele, precum România, nu e inclus în schema națională de imunizare. În cazul unui focar, riscurile pentru tineri și pentru persoanele expuse sunt reale, iar imunizarea ar putea schimba total situația.”
Situația din teren și diferențele în politicile de vaccinare
În timp ce Marea Britanie continuă campanii intense de imunizare și tratament preventiv, România nu are acest vaccin inclus în programul național de imunizare. Deși vaccinul MenB (produs de GlaxoSmithKline) a fost aprobat în Uniunea Europeană în 2013 și a intrat în schema de imunizare a sugarii în Regatul Unit din 2015, aceasta nu e o realitate pentru toate statele europene.
Din datele disponibile, 12 țări europene oferă vaccinul gratuit pentru sugari, printre care Franța, Germania, Spania și Cehia. În schimb, în alte 12 state, printre care și România, vaccinul nu este disponibil pe plan public. Deși poate fi obținut de persoanele care doresc să se vaccineze în mod privat, costurile rămân ridicate, iar accesul limitat face ca mulți tineri să fie vulnerabili.
Experții subliniază că decizia de a introduce sau nu vaccinul în programele naționale se bazează pe analiza epidemiologică și pe considerente economice. Meningita de tip B, deși cauzează cazuri grave, este considerată o boală relativ rară, iar costurile vaccinului sunt semnificative. „Este o decizie politică și economică, iar pentru țări precum România, prioritatea rămâne imunizarea împotriva altor boli mai frecvente și cu pagube mai mari,” explică profesorul Brendan Wren de la London School of Hygiene & Tropical Medicine.
Implicațiile pentru Europa și posibile măsuri comune
Uniunea Europeană are capacitatea de a negocia achiziții comune de vaccinuri, prin intermediul agențiilor precum HERA, pentru a economisi resurse și a asigura un acces mai uniform. Țările precum Olanda și-au exprimat deja interesul de a participa la astfel de inițiative, mai ales după experiența pandemiei de COVID-19.
În condițiile în care riscul de răspândire în comunitățile largi este scăzut, specialiștii subliniază că meningita meningococică nu se transmite ușor ca virusurile respiratorii. Contactul trebuie să fie prelungit și apropiat, ceea ce reduce în mod natural posibilitatea unei pandemii nesupravegheate.
Totuși, experții avertizează că trebuie menținute măsuri de supraveghere și că, dacă focarul se extinde, România și alte state fără programe de vaccinare antimenningococică ar putea fi puse în situația de a lua măsuri rapide, inclusiv introducerea vaccinurilor în schema națională.
În timp ce focarul din Anglia continuă să fie gestionat cu rapiditate, criza relevă cât de importante sunt politicile de prevenție și colaborarea europeană pentru o abordare eficientă a bolilor infecțioase cu potențial mare de răspândire. Într-un continent unde diferențele în protecție și prevenție devin din ce în ce mai vizibile, răspunsul coordonat și o strategie comună pot face diferența între o criză locală și o problemă de sănătate publică cu impact european.
