Uniunea Europeană, încă departe de a fi pregătită pentru valul de agravare a schimbărilor climatice, riscă să fie prinsă din urmă de fenomenele meteo extreme care devastează continentul și nu numai. Recent, un avertisment dur venit din partea Consiliului științific consultativ european privind schimbările climatice (ESABCC) scoate în evidență vulnerabilitatea și nevoia urgentă de a intensifica investițiile în adaptare și prevenție.
Incendiile, inundațiile și valurile de căldură au devenit semne clare ale unor tendințe care se amplifică de la an la an. În ultimii ani, Europa s-a confruntat cu incendii devastatoare în Grecia, Spania sau Italia, inundații catastrofale în locuri neașteptate precum Germania sau Belgia, și valuri de caniculă extreme care depășesc recordurile istorice. În aceste condiții, experții trag un semnal de alarmă în privința faptului că, pe termen scurt și mediu, măsurile luate până acum sunt insuficiente pentru a proteja populația și infrastructura critică de aceste fenomene în continuă intensificare.
„Uniunea Europeană nu este pregătită pentru agravarea schimbărilor climatice și ar trebui să își intensifice urgent investițiile pentru a proteja oamenii și infrastructura de înmulțirea inundațiilor, incendiilor și valurilor de căldură severă”, subliniază raportul ESABCC. Mesajul vine într-un context în care datele științifice confirmă faptul că fenomenul de încălzire globală se accelerază, iar consecințele vor deveni tot mai devastatoare dacă nu se vor lua măsuri eficiente imediat.
Întârzierea în adaptare se reflectă, deocamdată, în lipsa unui plan coerent și finanțări corespunzătoare pentru proiecte de infrastructură menit să facă față acestor fenomene. În multe țări europene, lucrările de consolidare a sistemelor de drenaj, fortificarea malurilor râurilor sau crearea de zone verzi pentru combaterea efectului de insulă de căldură sunt încă la stadiul de proiecte sau, uneori, lipsite de finanțare constantă.
Deși Uniunea Europeană și-a stabilit în mod oficial planuri ambitioase de reducere a emisiilor și de adaptare, realitatea demonstrează că multe dintre aceste obiective rămân de-a dreptul idealiste fără sprijinul adecvat. În plus, criza energetică globală, cauzată și de războiul din Ucraina, a amplificat dificultățile în implementarea acestor măsuri, în special din cauza creșterii prețurilor la energie și a reticenței de a aloca sumele necesare pentru investiții pe termen lung.
Contextul actual impune un nou mod de abordare pentru politicile de mediu, mai ales în zonele unde impactul schimbărilor climatice a devenit deja evident. Autoritățile trebuie să prioritizeze proiectele de investiții în infrastructură rezistentă, dar și să intensifice campaniile de conștientizare pentru populație. Într-un climat global în continuă schimbare, Europa trebuie să devină un exemplu de adaptare și reziliență dacă vrea să limiteze efectele devastatoare ale încălzirii globale.
Consiliul științific european atrage, astfel, atenția asupra faptului că timpul rămas pentru a evita cele mai grave consecințe ale schimbărilor climatice este același pe care îl contorizează cu umilință și cele mai recente date științifice. Într-un peisaj în care fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și greu de gestionat, Europa trebuie să-și reevalueze rapid politicile și investițiile, dacă vrea să nu rămână în urmă în lupta cu o criză ce amenință să perturbe însăși fundamentul societăților moderne.
