Controverse în jurul drumului din Pădurea Băneasa: între legalitate, întreținere și modernizare
Un drum de acces situat în inima pădurii Băneasa, folosit de vreme, a devenit subiect de dispută între autorități și reprezentanții comunității locale din cartierul Greenfield, odată cu apariția unor utilaje și un raport care cere închiderea și reîmpădurirea sa. În timp ce oficialii susțin că intervențiile făcute recent sunt necesare pentru întreținerea drumului și siguranța utilizatorilor, comunitatea și experții ridică semne de întrebare asupra legalității și scopului real al acestor lucrări.
Lucrările recente și explicațiile oficiale
Pe 12 februarie, au avut loc operațiuni de întreținere pe traseul forestier, dar autoritățile și Federația Greenfield evită să vadă în aceste acțiuni o extindere ilegală. Într-un comunicat, reprezentanții asociației susțin că „lucrările desfășurate în data de 12.02.2026 au avut ca unic scop întreținerea drumului și asigurarea unui nivel adecvat de siguranță pentru utilizatori, prin nivelarea gropilor și remedierea denivelărilor ca urmare a uzurii și a condițiilor meteorologice”. Aceștia mai precizează că drumul, utilizat de ani buni, nu a fost extins sau asfaltat recent și că porțiunea care traversează fondul forestier este în special reglementată și utilizată conform legii, fiind dotată cu sisteme de control și reguli stricte pentru acces.
Pe de altă parte, un raport recent al Ministerului Mediului a adus în discuție legalitatea drumului. Potrivit buletinului de București, raportul indică faptul că Direcția Silvică Ilfov a permis utilizarea unui tronson de drum pentru care nu există documentație legală, însă pentru acțiunile recente a fost făcută o reparație de suprafață cu pământ compactat, aparent în pregătirea asfaltării. Ministerul a cerut închiderea drumului și reîmpădurirea terenului, acuzând autoritățile locale de acordarea ilegală a autorizărilor și de cheltuieli nejustificate pentru modernizare.
Legalitatea și contractul de peaj: un punct esențial
Reacția Federației Greenfield a venit totodată cu clarificări privind contractul de peaj – dreptul de acces controlat pe drum – semnat în 2025 cu Romsilva, care gestionează fondul forestier. Aceștia susțin că „contractul este valabil și produce efecte juridice” și că a fost validat în urma unei hotărâri definitive a Tribunalului București, respingând orice intenție de suspendare sau anulare. Accesul pe sectorul Consolight – Padina, unde au avut loc lucrările, este strict reglementat și monitorizat prin sistemul LPR, fiind permis doar vehiculelor cu masa maximă de 3,5 tone, în anumite intervale orare, pentru a proteja fondul forestier și a asigura un control riguros.
„Raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului nu a indicat probleme legale legate de contract, ci doar aspecte administrative privind încadrarea tehnică a drumului”, afirmă reprezentanții Greenfield, adăugând în același timp că Romsilva a investit fonduri în întreținerea drumului, cheltuieli considerate acum nejustificate de instituțiile statului.
Impactul asupra comunității și dezbaterile viitoare
Pentru locuitorii din cartier, drumurile forestiere reglementate nu sunt doar o cale de acces, ci o necesitate zilnică, mai ales în contextul restricțiilor cauzate de lucrările majore ale Metrorex pentru Magistrala M6. În acest context, modernizarea și întreținerea drumurilor devin subiecte sensibile, unde interesele legale abat de la preocuparea pentru sigurantă și confortul locuitorilor.
Deși instanțele au respins suspendarea contractului și majoritatea demersurilor legale s-au dovedit a fi în regulă, controversele persistă. Autoritățile locale și Ministerul Mediului continuă să analizeze dacă lucrările recente respectă legislația și dacă obiectivul final—reîmpădurirea terenului—va putea fi realizat, având în vedere investițiile făcute și presiunile din teren.
Deznodământul acestor controversate discuții va avea impact asupra modului în care gestionarile fondului forestier și infrastructurii rutiere în zonele naturale vor fi abordate în viitor, într-un context în care echilibrul între dezvoltare, legalitate și protecția mediului rămâne extrem de delicat.
