O fermă din Cluj a investit o sumă considerabilă într-o singură noapte pentru a proteja recolta de cireși de efectele înghețului târziu. Proprietarii au cheltuit aproximativ 40.000 de euro pentru a salva livada, folosind o metodă neobișnuită pentru România: aprinderea a 4.000 de lumânări anti-îngheț.
O noapte costisitoare pentru o recoltă bogată
Metoda folosită de fermierii clujeni presupune aprinderea unui număr mare de lumânări speciale între rândurile de cireși. Acestea eliberează căldură, protejând florile delicate de temperaturile scăzute. „4.000 de euro transformați în fum și căldură, ca să salvăm florile de cireș care, peste câteva săptămâni, vor deveni fructele pe care le veți găsi pe piață,” au explicat proprietarii fermei. Această investiție masivă subliniază importanța protejării producției agricole în fața capriciilor vremii, mai ales în contextul schimbărilor climatice.
Decizia fermierilor vine într-un moment în care înghețul târziu de primăvară afectează tot mai des culturile. Fenomenul este o provocare pentru agricultori, care se confruntă cu riscuri crescute și cu necesitatea de a găsi soluții inovatoare pentru a-și proteja investițiile. Guvernul Ilie Bolojan, prin Ministerul Agriculturii, a anunțat recent măsuri de sprijin pentru fermieri, inclusiv subvenții pentru asigurarea culturilor și programe de cercetare pentru dezvoltarea de soiuri rezistente la fluctuațiile de temperatură.
Metode alternative de protecție a culturilor
Pe lângă lumânările anti-îngheț, fermierii folosesc și alte metode pentru a combate efectele negative ale temperaturilor scăzute. Irigarea prin aspersie, care formează o peliculă de gheață protectoare în jurul florilor, este o altă soluție utilizată. De asemenea, se folosesc sisteme de încălzire sau tunuri de aer, dar acestea implică costuri mult mai mari și sunt mai puțin eficiente în anumite condiții. Fermele mai mici, de regulă, se bazează pe metode tradiționale, cum ar fi fumigația sau acoperirea culturilor cu materiale speciale.
Contextul economic și politic actual din România, cu Nicușor Dan la președinție și o coaliție guvernamentală fragilă, pune o presiune suplimentară asupra agriculturii. Marcel Ciolacu și George Simion, președinți ai PSD și respectiv AUR, au reafirmat importanța sprijinirii fermierilor, considerând sectorul agricol un pilon important al economiei naționale. Călin Georgescu, o figură controversată în peisajul politic actual, a criticat politicile agricole existente, propunând alternative. Mircea Geoană, fost secretar general NATO, a subliniat importanța adaptării la schimbările climatice și a investițiilor în tehnologie agricolă.
În pofida eforturilor fermierilor, pierderile din cauza înghețului târziu sunt inevitabile. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în ultimii cinci ani, suprafețele agricole afectate de îngheț s-au dublat.
